Căderea Guvernului Bayrou

În luminile difuze ale Elysée-ului, Parisul a simțit luni seara freamătul unei furtuni politice. Parlamentul francez a răsturnat guvernul minoritar condus de François Bayrou, aruncând țara într-o incertitudine profundă și forțând președintele Emmanuel Macron să numească al cincilea premier în mai puțin de doi ani.

Trei sute șaizeci și patru de deputați au votat pentru înlăturarea lui Bayrou, contestând planurile sale de a tăia bugetul francez cu 43,8 miliarde de euro, în timp ce doar 194 i-au oferit sprijin. În acest joc de putere, bugetul Franței a devenit o armă, iar zilele plătite de sărbătoare, eliminate cu brutalitate contabilă, au fost suficiente pentru a provoca răzvrătirea legislativă.

Biroul lui Macron a anunțat că președintele se va întâlni marți cu Bayrou pentru a-i accepta demisia și a desemna un succesor „în următoarele zile”. Însă Palatul Elysée nu a comunicat încă când va ține Macron un discurs public, lăsând aerul Parisului încărcat de așteptare și neliniște.

Opțiunile președintelui sunt limitate. Alegerea unui alt prim-ministru — al cincilea din ianuarie 2024 — nu garantează ieșirea din impas, deoarece parlamentul rămâne la fel de fragmentat și de dificil de guvernat. Chiar și un guvern tehnic, alcătuit din funcționari civili, s-ar confrunta cu aceeași intransigență. Alegerile anticipate par o soluție amară, deoarece ar putea aduce din nou un parlament blocat, fără majoritate clară. În scenarii extreme, Macron ar putea chiar demisiona, dar acest pas rămâne extrem de improbabil, având în vedere declarațiile sale anterioare.

Piețele financiare privesc cu sufletul la gură, neliniștite de perspectiva unei Franțe prea greu de guvernat pentru a-și tempera deficitul bugetar — estimat la 5,4% din PIB anul acesta — sau muntele de datorii de 3,3 trilioane de euro.

Franța, țară a rafinamentului și a revoluțiilor istorice, se confruntă acum cu o criză birocratică și economică care pare să se prelungească. Numele posibilelor succese ale lui Bayrou au fost deja vehiculate în presa franceză: Sébastien Lecornu, ministrul Forțelor Armate; Gérald Darmanin, ministrul Justiției; Eric Lombard, ministrul Economiei.

Săptămâna trecută, Macron încercase să forțeze partidele care susțineau guvernul minoritar să colaboreze cu Partidul Socialist, stârnind zvonuri despre o coaliție largă de centru-stânga și centru-dreapta. Totuși, abisul ideologic dintre socialiști și conservatorii Les Républicains, susținătorii lui Bayrou, pare aproape imposibil de traversat. Ambele tabere se tem de prăbușirea guvernului sau de revenirea la urne, dar nu găsesc teren comun suficient pentru a susține o nouă administrație stabilă.

Parisul, oraș al luminilor și al revoluțiilor, se află din nou într-o noapte nesfârșită de incertitudine, în care destinele politice și economice ale Franței se contopesc într-un tablou complicat, plin de tensiune și fragilitate.