Diplomații din cadrul Uniunii Europene trăiesc deja cu teama că guvernele pro-ruse ar putea submina orice încercare a UE de a prelua inițiativa în fața unei crize globale care pare că se apropie cu pași rapizi. Cu ochii pe Washington și cu o situație tot mai tensionată în Ucraina, liderii europeni se adună în pragul unei întâlniri esențiale la Bruxelles, în contextul unei Europe aflate în fața unei crize de proporții istorice.

După întoarcerea la Casa Albă a lui Donald Trump, atmosfera politică europeană a devenit și mai încordată, iar ceea ce părea un optimism fragil privind soluționarea conflictului din Ucraina se năruiește rapid. Criza aceasta, care a izbucnit cu invazia Rusiei în Ucraina, a demonstrat o realitate dură: Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să navigheze fără sprijinul american, iar acest lucru ar putea să schimbe în mod dramatic peisajul geopolitic global.

Întâlnirea liderilor UE de joi, ce se va desfășura într-un cadru care reflectă gravitatea momentului, este văzută de mulți ca fiind „cinci minute până la miezul nopții”, așa cum a spus cancelarul german Friedrich Merz. Războiul din Ucraina, relansat de o Rusie tot mai agresivă și înconjurată de incertitudini economice și politice, reprezintă un pericol direct pentru întreaga arhitectură de securitate a Europei, iar liderii europeni sunt conștienți de acest fapt.

Timpul este dusmanul Europei

Îngrijorările sunt multiple. Printre cele mai grave temeri se numără un eventual acord între Statele Unite și Rusia, care ar lăsa Europa, dar și Ucraina, într-o poziție imposibilă. „Scenariul de coșmar este ca Washingtonul să accepte majoritatea cerințelor Moscovei și să ceară Ucrainei și Europei să o accepte sau să o respingă,” avertizează Malcolm Chalmers, directorul adjunct al Royal United Services Institute din Londra.

Dar nu doar Statele Unite reprezintă o amenințare. Potrivit surselor diplomatice, un grup de state din Uniunea Europeană, sub conducerea premierului ungar Viktor Orbán, ar putea face tot posibilul pentru a submina inițiativele menite să sprijine Ucraina. În fața acestei provocări, liderii europeni se confruntă cu un conflict intern – un bloc unit este greu de menținut când fiecare țară are propriile priorități și interese naționale.

În ciuda acestor diviziuni, summitul de la Bruxelles va trebui să abordeze mai multe subiecte esențiale. Printre acestea se numără consolidarea armamentului național, asigurarea unui sprijin continuu pentru Ucraina, dar și întărirea unei reacții comune împotriva regimului Putin, inclusiv prin noi sancțiuni și măsuri de apărare. Însă, cu o Uniune Europeană aflată într-o stare constantă de fractură, un consens real pare imposibil de atins.

„Europa, la un pas de prăbușire”

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă într-o scrisoare adresată liderilor europeni: „Europa se confruntă cu un pericol clar și prezent pe care niciunul dintre noi nu l-a văzut vreodată în viața adultă”, avertiza aceasta. Miza este uriașă: „Viitorul unei Ucraine libere și suverane este în joc, precum și stabilitatea unei Europe sigure și prospere.”

Într-o Europă fragilă, devastată de anii de conflict, liderii vor analiza cum pot să redirecționeze rapid resursele pentru apărarea națională, în contextul în care tensiunile politice interne și externe se intensifică.

În timp ce Macron și Starmer au încercat să înveselească pe Trump, optimismele s-au evaporat rapid. După un schimb de replici înveninate între Trump și Zelenskyy la Casa Albă, liderul american a decis să oprească ajutoarele militare către Ucraina, o decizie care a zguduit deja întregul continent european. În fața acestei incertitudini, Europa se simte tot mai vulnerabilă.

Un plan pentru supraviețuire

În fața unei posibile rupte a legăturii transatlantice, Uniunea Europeană trebuie să răspundă rapid și decisiv. Un plan ambițios a fost propus de von der Leyen pentru a aloca până la 800 de miliarde de euro pentru cheltuieli suplimentare de apărare în următorii ani. Planul presupune împrumuturi de aproximativ 150 de miliarde de euro, care vor fi utilizate pentru echipamente de apărare pan-europene. De asemenea, se propune flexibilizarea regulilor de cheltuieli ale UE, permițând țărilor membre să investească până la 1,5% din PIB-ul lor în apărare.

Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri nu va fi ușoară. Mulți se întreabă dacă structura tehnocratică a Uniunii Europene va permite punerea în aplicare a unor soluții rapide și eficiente, sau dacă birocrația va frâna orice încercare de reformă substanțială.

Refuzul Ungariei și tensiunile interne

O altă provocare majoră vine din partea Ungariei, care refuză să sprijine trimiterea de ajutoare militare suplimentare Ucrainei. Deși majoritatea liderilor UE sunt de acord că sprijinul financiar trebuie să continue, Ungaria, condusă de Viktor Orbán, rămâne un obstacol semnificativ în calea unui răspuns unit. În ciuda acestui blocaj, UE este hotărâtă să asigure o susținere constantă pentru Ucraina, având în vedere că în 2025 sunt prevăzute plăți de aproximativ 30 de miliarde de euro pentru Kiev.

În acest context, oficialii ucraineni rămân realiști, cu un zâmbet stoic, în fața unei noi realități dureroase. Chiar și fără ajutorul american, „Ucraina va continua să lupte,” afirmă un oficial ucrainean. „Va costa multe vieți și teritorii, dar nu vom ceda.”

În fața unei Europe tot mai fragilizate, deciziile ce vor fi luate în această săptămână la Bruxelles vor defini nu doar viitorul Ucrainei, ci și al întregii Uniuni Europene.