Ministrul francez al Economiei propune impozitarea celor bogați pentru a finanța creșterea cheltuielilor de apărare

Pentru a asigura resursele necesare creșterii cheltuielilor de apărare, Franța ia în considerare o soluție îndrăzneață: să apese mai mult asupra celor cu economii considerabile. Ministrul Economiei, Eric Lombard, a deschis marți discuția despre posibilitatea ca „cei cu economii substanțiale” să contribuie mai mult la efortul financiar al statului, având în vedere nevoia acută de a finanța creșterea bugetului de apărare al țării.

Într-un interviu acordat postului Franceinfo, Lombard a subliniat că Franța intenționează să aloce mai mult de 3% din PIB pentru apărare, ceea ce presupune o majorare semnificativă a cheltuielilor. Aceasta ar putea însemna o povară fiscală suplimentară pentru cei bogați, dar ministrul a exclus posibilitatea unei creșteri a taxelor pentru corporații, concentrându-se în schimb pe închiderea lacunelor legale care permit evitarea impozitelor.

De asemenea, Lombard a adus în discuție ideea creării unor fonduri de economii destinate exclusiv cheltuielilor de apărare, menționând că astfel ar putea fi mobilizați actorii privați pentru a contribui la acest efort. Cu toate acestea, el a respins propunerile ca cele mai populare conturi de economii din Franța, precum Livret A, să fie folosite pentru a sprijini direct producătorii de arme, un subiect care a stârnit deja controverse în rândul parlamentarilor.

Conform legii de planificare militară a Franței pentru perioada 2024-2030, adoptată în 2023, țara va aloca 413 miliarde de euro pentru apărare, iar bugetul de apărare din acest an este de 50,5 miliarde de euro. Însă, în ciuda acestui plan ambițios, președintele Emmanuel Macron a declarat recent într-un interviu cu Le Figaro că acești bani nu vor fi suficienți pentru a face față noilor amenințări din Europa, mai ales în contextul retragerii treptate a Statelor Unite din securitatea europeană. Macron a subliniat că statele europene trebuie să cheltuiască mai mult de 3% din PIB pentru apărare.

Însă, întrebarea cea mai spinoasă pentru Franța, o țară deja profund îndatorată, este cum să găsească aceste fonduri suplimentare, având în vedere deficitul uriaș de 6,2% din PIB înregistrat în 2024. Bugetul Franței pe 2025, aprobat recent, prevede o combinație de reduceri de cheltuieli de 53 de miliarde de euro și creșteri de taxe.

Lombard a asigurat că aceste măsuri nu vor afecta cheltuielile sociale, subliniind că efortul de apărare nu va trebui să vină în detrimentul celor mai vulnerabili. În același timp, ministrul a respins ideea confiscării activelor rusești înghețate, o măsură care a fost propusă pentru a sprijini Ucraina sau pentru a întări apărarea Uniunii Europene, explicând că aceasta ar putea crea instabilitate financiară.

În ceea ce privește finanțarea europeană, Franța se bazează și pe ajutorul Uniunii Europene. Președintele Macron a discutat despre o propunere recentă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care sugerează un nou instrument financiar comun pentru a sprijini cheltuielile de apărare în Uniunea Europeană. Acesta ar permite țărilor UE să acceseze până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi în următorii cinci ani.

Pe lângă fondurile publice, Franța se pregătește să convoace, la sfârșitul lunii martie, companii de asigurări, fonduri de investiții și bănci, pentru a le încuraja să investească mai mult în producătorii de arme. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a consolida apărarea europeană și pentru a asigura că Franța își va putea menține poziția de lider în cadrul Uniunii Europene.

Astfel, Franța se află într-un moment crucial, în care trebuie să balanseze nevoia de apărare cu realitățile economice interne. Va reuși statul francez să găsească echilibrul între a proteja securitatea națională și a nu împovăra excesiv cetățenii? Doar timpul va răspunde.