Decizia care a schimbat Germania
Într-o noapte târzie, exact cu o lună înainte de alegerile din 23 februarie, Friedrich Merz a luat o decizie istorică.
Țara era încă în stare de șoc după un atac teribil petrecut cu o zi înainte, când un solicitant de azil afgan a intrat într-un parc din Bavaria și a înjunghiat mortal un băiat de doi ani și pe bărbatul care avea grijă de el.
Cei care îl cunosc bine spun că Merz, viitorul cancelar al Germaniei, este un om care ia decizii atât pe baza emoțiilor personale, cât și prin calcul politic rece. Noaptea aceea a dovedit că putea combina ambele abordări.
O schimbare radicală
Atacul din Aschaffenburg a fost picătura care a umplut paharul pentru Merz. De săptămâni întregi, sprijinul public pentru partidul său începuse să scadă, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă, urca la niveluri fără precedent.
„[Merz] este o persoană care poate fi profund mișcată de evenimente,” a declarat Serap Güler, parlamentar conservator. „Acest atac, mai ales pentru că a implicat un copil, l-a lovit direct în suflet.”
Într-un apel privat cu membri ai CDU, Merz a prezentat noua sa strategie: va adopta măsuri dure privind migrația și nu se va opri, chiar dacă asta ar însemna să se bazeze, pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei, pe voturile extremei drepte.
Un pariu riscant
Decizia a fost una de proporții seismice. Merz spera că, prin proiectarea unei imagini de fermitate, va opri hemoragia de voturi către AfD. Dar riscul era enorm: alegătorii de centru ar fi putut fi îngroziți și s-ar fi reorientat către alte partide tradiționale. Mai mult, mutarea ar fi putut legitima AfD și crește sprijinul pentru aceasta.
Strategia a schimbat complet cursul campaniei electorale. În loc să discute despre relansarea economiei, modernizarea armatei sau războiul din Ucraina, partidele au fost forțate să se concentreze pe migrație și pe controversata decizie a lui Merz de a slăbi „Brandmauer”, bariera care împiedica colaborarea cu extrema dreaptă.
Rezultatul: O victorie la limită
Duminică, CDU/CSU a ieșit pe primul loc cu aproape 29% din voturi. Pariul lui Merz a dat roade – dar la limită. AfD a obținut peste 20%, dublându-și rezultatul din 2021. De asemenea, puține voturi au lipsit pentru ca Alianța Sahra Wagenknecht să intre în parlament, ceea ce ar fi făcut formarea unei coaliții stabile și mai dificilă.
Înaintea alegerilor, CDU/CSU părea favorită, conducând în sondaje încă din 2022. Popularitatea guvernului condus de Olaf Scholz s-a prăbușit, iar colapsul coaliției în noiembrie a dus la organizarea alegerilor anticipate.
Atacurile care au schimbat opinia publică
Atacul din Aschaffenburg a fost doar unul dintr-o serie de crime violente comise de străini în Germania. În decembrie, un saudit a ucis șase oameni într-un atac cu mașina la un târg de Crăciun din Magdeburg. În august, un atac cu cuțitul în Solingen a lăsat trei morți și opt răniți.
Aceste evenimente au fost folosite ca argumente pentru eșecul politicii de migrație a Germaniei. Solingen, Magdeburg, Aschaffenburg – aceste nume au devenit simboluri ale necesității unei schimbări radicale.
O tactică calculată
Pe lângă reacția emoțională, schimbarea lui Merz a fost și o strategie bine gândită. Conservatorii au observat cu îngrijorare cum sprijinul lor scădea de la 35% în decembrie la doar 28% la sfârșitul lui ianuarie.
În parlament, Merz a mers pe o linie fină: a afirmat că CDU nu va intra într-o coaliție cu AfD, dar a insistat că situația impunea măsuri imediate.
„Da, poate că AfD va ajuta pentru prima dată la adoptarea unei legi necesare,” a spus Merz în parlament. „Dar trebuie să alegem: privim neputincioși cum oameni din țara noastră sunt amenințați, răniți și uciși, sau acționăm?”
Într-un peisaj politic tot mai volatil, viitorul lui Merz ca lider al Germaniei rămâne incert. Dar un lucru este clar: decizia sa a schimbat țara pentru totdeauna.