Mandatele de arest pentru Netanyahu și Gallant

Într-o mișcare care a zguduit coridoarele de putere internaționale, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis joi ordine de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant. Aceste acuzații — ce vizează crime împotriva umanității și crime de război — se referă la implicarea lor în conflictul din Gaza, care durează din 8 octombrie 2023 până cel puțin în mai 2024. Potrivit unui comunicat al CPI, cei doi sunt acuzați de „responsabilitate criminală” pentru o serie de atrocități, inclusiv utilizarea foametei ca metodă de război, omoruri, persecuții și alte acte inumane, toate direcționate împotriva populației civile din Gaza.

Conflictul a fost declanșat de un atac brutal al grupului militant Hamas asupra teritoriului israelian pe 7 octombrie, iar Israelul a răspuns printr-un asalt devastator asupra Fâșiei Gaza, destinat eliminării Hamas. Campania israeliană a dus la pierderi de vieți omenești în rândul palestinienilor, numărul acestora ajungând la zeci de mii. Însă, în ciuda apărării pe care Netanyahu și Gallant o aduc acțiunilor lor militare ca răspuns necesar la terorism, CPI îi acuză de încălcarea legii internaționale.

Emisia acestor mandate are o semnificație profundă: Netanyahu și Gallant riscă să fie arestați și judecați dacă vor călători în oricare dintre cele 120 de țări care sunt părți la Statutul de la Roma — tratatul care a înființat CPI. Acțiunea juridică a curții plasează cei doi într-o opoziție clară față de poziția guvernului israelian, care respinge cu fermitate acuzațiile, considerându-le „absurde” și acuzând curtea de „ură antisemită”.

Reacțiile internaționale au fost rapide și împărțite. În Statele Unite, președintele Joe Biden a condamnat decizia CPI drept „un lucru revoltător” și a subliniat sprijinul ferm al Americii față de Israel, subliniind că nu există nicio echivalență morală între Israel și Hamas. În Israel, oficialii guvernamentali, de la aliații lui Netanyahu până la figuri ultranaționaliste, precum ministrul Securității Naționale Itamar Ben Gvir, au criticat vehement acțiunile CPI, susținând că lupta Israelului împotriva Hamas este un drept național și o datorie morală de a-și proteja cetățenii.

În Europa, reacțiile au fost mixte. Ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp, a reiterat că Olanda va respecta Statutul de la Roma și îl va aresta pe Netanyahu dacă acesta va călători în țară. În schimb, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a adoptat o abordare mai prudentă, susținând principiul CPI, dar subliniind că aceasta trebuie să rămână strict legală și să evite orice influențe politice.

În același timp, înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, a cerut respectarea deciziei CPI, subliniind importanța menținerii integrității dreptului internațional. Această poziție contrastează puternic cu opoziția înverșunată a oficialilor israelieni, inclusiv a președintelui Isaac Herzog, care a acuzat curtea că s-a aliniat cu „teroarea și răul” și a transformat justiția într-un scut pentru crimele împotriva umanității comise de Hamas.

Pe măsură ce tensiunile cresc și liniile diplomatice se conturează tot mai puternic, comunitatea internațională se află într-o dilemă morală chinuitoare: trebuie oare dreptatea în cazurile de crime de război să prevaleze în fața apărării nevoii unui stat de a-și proteja cetățenii? Conflictul continuă, iar cazul lui Netanyahu și Gallant devine tot mai încurcat în centrul unei bătălii care pare departe de a se încheia.