Implicațiile pentru aderarea la euro

În 2024, România a înregistrat o deteriorare considerabilă a stabilității prețurilor, element esențial în evaluarea convergenței pentru aderarea la zona euro. Potrivit raportului Comisiei Europene, inflația armonizată la nivelul Uniunii Europene (IAPC – Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) a crescut în România de la 6,4% în perioada mai 2021 – aprilie 2022 la 7,6% între iunie 2023 și mai 2024. Această majorare este semnificativă, în condițiile în care referința europeană, utilizată ca punct de reper pentru stabilitatea prețurilor, s-a redus la 3,3%. Prin urmare, România s-a îndepărtat de criteriul Maastricht cu o diferență de 4,3 puncte procentuale, în creștere față de decalajul de 1,5 pp din raportul anterior.

Contextul criteriului Maastricht și statele utilizate ca referință

Conform criteriului de stabilitate a prețurilor din Tratatul de la Maastricht, rata inflației unui stat trebuie să fie cel mult cu 1,5 pp peste media celor mai performante trei economii din Uniunea Europeană în ceea ce privește stabilitatea prețurilor. În 2024, pentru stabilirea acestui reper de inflație au fost alese Danemarca (cu o inflație de 1,1%), Belgia (1,9%) și Olanda (2,5%), media rezultată fiind 1,8%. Adăugând 1,5 pp la această medie, pragul de inflație pentru convergență a fost stabilit la 3,3%.

Evoluții regionale și comparații

Comparativ cu România, alte state membre aflate în afara zonei euro au reușit să-și îmbunătățească rata inflației sau măcar să atenueze creșterea acesteia. De exemplu:

Polonia a redus rata inflației de la 7% la 6,1%, iar Bulgaria de la 5,9% la 5,1%. Deși ambele se mențin deasupra reperului, diferențele sunt mai mici comparativ cu România.
Suedia și-a menținut inflația la un nivel apropiat de cel al criteriului Maastricht, trecând de la 3,7% la 3,6%, respectând cerințele de stabilitate ale prețurilor.
Cehia a înregistrat fluctuații minore (de la 6,2% la 6,3%) și este aproape de limita de stabilitate a prețurilor, îndeplinind ocazional acest criteriu.

Poziția României în raport cu Ungaria

În contextul regional, doar Ungaria prezintă o situație mai dificilă decât România, având un decalaj față de reperul stabilit de +1,6 pp față de +1,2 pp în cazul nostru. Totuși, Ungaria a reușit să își reducă inflația mai rapid în ultimele luni, înregistrând o valoare a inflației IAPC de 3% în septembrie 2024, comparativ cu 4,8% în România. Astfel, în pofida unei situații mai dificile inițial, Ungaria a reușit să se apropie mai mult de reperul stabilit, ceea ce plasează România într-o poziție relativ dezavantajoasă.

Pentru România, aceste date sugerează un risc semnificativ de întârziere a procesului de adoptare a monedei euro, întrucât convergența la nivelul stabilității prețurilor nu este îndeplinită și se află în deteriorare. Depășirea reperului cu 4,3 pp denotă o deviație majoră, iar reducerea acesteia va necesita măsuri economice și fiscale considerabile pentru a se alinia cerințelor zonei euro.