Într-o desfășurare cutremurătoare ce a zguduit întreaga scenă geopolitică, soldați nord-coreeni au fost trimiși să lupte alături de Rusia în regiunea Kursk, o regiune cu o parte sub controlul trupelor ucrainene. Confirmarea acestei desfășurări vine de la Mark Rutte, Secretarul General al NATO, care, într-un ton grav și calculat, a explicat că trupele nord-coreene sunt nu doar prezente, ci și pregătite să intre în focul încleștărilor cu armata ucraineană.
Așezând acest episod într-un context simbolic de o intensitate aproape istorică, operațiunea Kievului, care a capturat o parte din Kursk în august, a reprezentat prima ofensivă militară pe teritoriul rus de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Implicarea de pe câmpul de luptă a Phenianului a alarmat întreaga comunitate occidentală, iar Rutte a subliniat desfășurarea trupelor nord-coreene ca fiind o „expansiune periculoasă” a conflictului.
„Confirm că trupe nord-coreene au fost trimise în Rusia și că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk,” a spus Rutte jurnaliștilor, după o întrevedere cu un oficial de rang înalt al serviciilor de informații sud-coreene. Imaginând cum această mișcare aduce o nuanță tenebroasă asupra tensiunilor din regiune, Secretarul General a adăugat că intenționează să contacteze președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol și ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, pentru a coordona un răspuns prompt și hotărât.
Pentru Ucraina, incursiunea reprezintă o rază de speranță într-un război crâncen – o oportunitate de a forța Rusia să-și redistribuie trupele aflate acum în estul Ucrainei. Însă desfășurarea trupelor nord-coreene este percepută de către Rutte drept „o escaladare semnificativă a implicării RPDC în războiul ilegal al Rusiei” și „o extindere periculoasă a războiului lui Putin.”
Pe de altă parte, Rutte a scos la iveală o perspectivă aparte: această desfășurare, deși amenințătoare, expune vulnerabilitatea adâncă a Kremlinului. „Este un semn al disperării crescânde a lui Putin,” a spus el. „Peste 600,000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în războiul lui Putin, iar el nu mai poate susține acest asalt în Ucraina fără sprijin străin.” Prin contrast, Rutte a elogiat armata ucraineană, lăudând „curajul, reziliența și ingeniozitatea” acesteia.
Într-o chemare dramatică, Rutte a solicitat Rusiei și RPDC-ului să renunțe imediat la aceste acțiuni. Într-un răspuns oficial, Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a invocat tratatul de securitate și apărare semnat între Moscova și Phenian în iunie, descriind acest acord ca pe un act deschis, public, și în conformitate cu legislația internațională. „Poziția noastră este absolut onestă și transparentă,” a declarat Lavrov în cadrul unei conferințe de presă, subliniind că tratatul stipulează sprijinul reciproc în cazul unui atac militar împotriva uneia dintre părțile semnatare.
Astfel, tabloul de față devine sumbru și complex: fiecare parte invocă o justificare, fiecare apel la alianțe și securitate amplifică ecoul unor tensiuni tot mai apăsătoare. Liniile care despart pacea de conflictul global devin tot mai subțiri, iar scenariul în care armele încep să vorbească mai răsunător decât diplomația pare să fie tot mai aproape de realitate.