Europa la Răscruce

Blocul Pro-Rusia Găsește Noi Aliați în Europa Centrală

În inima Europei, unde clopotul democrației sună tradițional spre Vest, o schimbare îndrăzneață prinde contur. În 2025, blocul de lideri europeni simpatizanți ai Kremlinului promite să devină mai puternic, îmbogățit de figuri controversate precum Viktor Orbán din Ungaria, Robert Fico din Slovacia, iar acum și fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš, un miliardar al cărui profil politic s-a transformat constant, adaptându-se oportunist la curentele vremii.

Babiš, deși nu are rădăcini ideologice la fel de adânci ca Orbán și Fico, și-a transformat totuși discursul, adoptând un ton naționalist similar celor din Ungaria și Slovacia. În ecou cu Orbán, Babiš sugerează că președinția lui Donald Trump ar fi împiedicat izbucnirea războiului din Ucraina și că o nouă victorie republicană ar putea aduce pacea mult dorită. Cu un zâmbet discret, el adaugă că, asemenea lui Fico, ar prefera o diminuare a sprijinului acordat Ucrainei în fața agresiunii Kremlinului.

O Renaștere Politică și Alianțe Periculoase

Pentru mulți cehi, ascensiunea rapidă a lui Babiš în sondaje este greu de ignorat. Partidul său, Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți (ANO), a dominat alegerile regionale din septembrie, obținând o victorie covârșitoare în 10 din cele 13 regiuni, un semnal clar că electoratul întoarce spatele guvernului actual. În comparație cu alegerile regionale din 2020, ANO a înregistrat o creștere semnificativă, de la 21% la 35%, reflectând o deconectare adâncă a cetățenilor de la politica pro-europeană a premierului Petr Fiala.

Această orientare spre Est a lui Babiš a adus și un val de critici aspre. Ministrul ceh de Externe, Jan Lipavský, nu s-a sfiit să acuze partidul lui Babiš drept „marioneta lui Orbán,” subliniind că ANO și-a găsit aliați în rândul naționaliștilor pro-ruși și al xenofobilor din Parlamentul European.

Traseul Politic Oscilant și Marea Schismă Internă

De la pierderea funcției de prim-ministru în 2021, Babiš s-a apropiat tot mai mult de retorica liderilor europeni de extremă dreaptă. Partidul său, de la o ideologie descrisă cândva drept centrist-populistă, s-a metamorfozat treptat, îndreptându-se spre un discurs naționalist, anti-imigrație și, deseori, eurosceptic. În 2023, Babiš a stârnit un val de teamă, evocând posibilitatea unui război NATO-Rusia, o temă ce alimentează deja propaganda pro-Kremlin.

Asocierea sa recentă cu facțiunea Patrioților, alături de lideri precum Orbán și Partidul Libertății din Austria, a fost însă ultimul strop pentru membrii liberali ai ANO. Dita Charanzová, fost vicepreședinte al Parlamentului European, și alți politicieni pro-europeni au părăsit partidul, acuzându-l pe Babiš de apropierea sa periculoasă de naționalism.

„Este clar că ANO s-a angajat pe un drum naționalist,” a declarat Charanzová. Cu toate acestea, Babiš și aliații săi resping acuzațiile, insistând că ANO rămâne un partid „pentru toți.”

În Umbra Bruxelles-ului – O Poziție Ambivalentă și O Europă în Schimbare

Ascensiunea blocului pro-rus în Europa Centrală face ca un consens pan-european pe teme critice, precum sancțiunile împotriva Rusiei sau sprijinul militar pentru Ucraina, să devină tot mai greu de atins. În mod simbolic, Babiš a declarat că speră „ca Ucraina să nu devină niciodată membru al UE,” o poziție ce accentuează ruptura ideologică cu politica europeană actuală.

În Parlamentul European, europarlamentarii ANO au evitat în mod strategic voturile legate de sprijinirea Ucrainei, subliniind că, în opinia lor, UE nu ar trebui să „dicteze” cum să fie alocate fondurile naționale. Însă alți politicieni cehi, precum președintele pro-european Petr Pavel, au jurat să limiteze influența lui Babiš, chiar dacă, într-o democrație parlamentară, președintele are puteri limitate.

O Europă Divizată și Viitorul Nesigur al Ucrainei

Pentru observatorii politici, ascensiunea unei noi drepte naționaliste în Europa Centrală conturează un viitor european mai fragmentat. Petr Kaniok, politolog de la Universitatea Masaryk, subliniază că un guvern condus de Babiš ar împinge probabil Cehia într-o zonă gri, undeva la limita euroscepticismului declarat al Ungariei și al Slovaciei. În plus, Babiš ar putea să își exercite influența asupra unor instituții cheie, asemenea liderilor din Europa Centrală, care au adus media și justiția sub control politic.

Cu toate acestea, electoratul ceh pare să graviteze spre un discurs naționalist, unul ce promite „siguranță” și „autonomie” într-o Europă bântuită de tensiuni economice și politice. Dar cum va influența această realitate aspirațiile Europei de a forma o comunitate solidară, capabilă să răspundă la provocările globale, rămâne o întrebare deschisă.

Într-o lume din ce în ce mai divizată, Europa se află la o răscruce. Rădăcinile vechi ale democrației se îndoaie sub greutatea unor forțe ce par să prefere izolaționismul și neîncrederea. Cei care privesc spre Est și cultivă ambițiile Moscovei par să conteste fundația unei Europe unite, unde națiunile se ridică împreună în fața provocărilor lumii moderne.

Leave a Reply

Recent Post