Dolarul – izolat ca un virus în tranziția spre o Nouă Ordine Mondială
În hățișurile aurite ale economiei mondiale, dolarul american – cândva regele incontestabil al piețelor financiare – este acum privit de elitele globale ca un „agent patogen” economic. În fața „infecției” pe care acest simbol al supremației americane o poartă în sistemul internațional, o coaliție subtilă de actori financiari, orchestrată de grupuri ca Bilderberg și Rothschild, pregătește discret un alt drum pentru o lume post-dolar.
Aurul – „combustibilul” noii economii
Recentele mutări strategice pe piața aurului, în care Grupul Rothschild a fost investit cu rolul de „consilier financiar” pentru compania de exploatare Spanish Mountain Gold, arată că aurul, nu hârtia, va deveni noua monedă de schimb a stabilității. Familia Rothschild, cu un blazon strălucitor de veacuri, a creat o rețea globală de 900 de consilieri care operează în peste 40 de țări, dând formă unei infrastructuri financiare care își propune să mențină piețele mondiale sub control, pregătite pentru o prăbușire orchestrată a valutei actuale.
Sub ochii acestui „comitet de aur”, emerg din umbră noii stăpâni ai economiei mondiale – „piețele emergente”. China și India, cu o cerere crescândă de aur, primesc astfel „combustibilul” necesar pentru a fi pionierii sistemului global viitor. Aceste națiuni, îndelung observate de familia Rothschild și susținute de grupurile globaliste, sunt ghidate să devină motoarele lumii noi, iar stocurile de aur devin valuta grea într-o economie pregătită să renunțe la hârtia considerată „perisabilă”.
Dolarul – „virusul” economic izolat de alianțele asiatice
În jurul dolarului s-a ridicat acum un zid invizibil. Alianțele asiatice, mai ales Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător, au exclus deja SUA, protejându-și astfel sistemele economice de fragilitatea acestui „virus financiar”. China și alte economii emergente își dezvoltă rapid rețelele și monedele proprii, yuanul chinez devenind tot mai acceptat ca metodă de plată internațională. Parteneriatele comerciale ale Chinei cu Brazilia, Rusia, Japonia și India subminează astfel supremația dolarului, oferind o alternativă valutară în care „patogenul” american nu mai are loc.
Un viitor în jurul Eurasiei
Într-o altă parte a lumii, Europa privește la Eurasia ca la un colac de salvare din această furtună economică. Banca Centrală Europeană se izolează de dolar, iar infrastructura economică europeană și asiatică este tot mai strâns legată prin rețele feroviare și gazoducte care conectează Rusia, Germania și China. În tot acest nou ecosistem, Turcia devine o poartă strategică, un liant între Europa și Asia, consolidând terenul pentru comerțul liber care exclude Statele Unite și, implicit, dolarul.
Cu fiecare tranzacție efectuată în yuan sau aur, „virusul dolarului” este tot mai izolat, iar „vaccinul” – o Nouă Ordine Mondială financiară – se apropie tot mai mult de o lansare completă. Dolarul, odinioară inatacabil, plutește acum pe un fir de ață, susținut doar temporar de ultimii săi aliati – printre care Arabia Saudită – ce încep și ei să accepte plata în valute alternative. Când masa critică de parteneri internaționali va fi formată, eliminarea dolarului va deveni iminentă, iar noile structuri economice vor consfinți o eră a aurului și a yuanului drept monede de bază ale unei lumi care s-a săturat de fragilitatea hârtiei.
Astfel, dolarul, simbol al unui veac dominat de imperialism financiar, ajunge „agentul patogen” al unei economii care caută sănătatea și stabilitatea în resurse tangibile.