Un sistem la răscruce

Bretton Woods împlinește 80 de ani 

Anul acesta marchează cea de-a 80-a aniversare a Conferinței de la Bretton Woods, un moment crucial în istoria finanțelor globale, când au fost înființate Fondul Monetar Internațional (FMI) și prima formă a Băncii Mondiale, în orașul Bretton Woods din New Hampshire. Născute din ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial, aceste instituții au modelat ordinea financiară internațională de atunci. Pe măsură ce economia globală s-a transformat drastic de-a lungul decadelor, apelurile pentru reformă, care să răspundă provocărilor moderne, sunt acum mai puternice ca oricând, mai ales în această săptămână, la Washington.

FMI: Încă relevant?

În ciuda cererilor pentru schimbare, Jay Shambaugh, subsecretar al Trezoreriei Statelor Unite pentru afaceri internaționale, susține că FMI-ul rămâne esențial. Într-un interviu recent, Shambaugh a argumentat că, dacă FMI-ul nu ar exista, ar trebui creată o instituție similară pentru a-i lua locul. El a subliniat că FMI oferă SUA o influență semnificativă asupra evenimentelor economice mondiale. „Suntem cea mai mare economie din lume, dar nu suntem o insulă,” a spus el, subliniind importanța acestor instituții globale în menținerea stabilității economiei mondiale.

Scepticismul lui Trump

Nu toți împărtășesc acest optimism. Fostul președinte Donald Trump și-a exprimat profund scepticismul față de FMI și Banca Mondială în timpul mandatului său, numindu-l pe David Malpass, un critic vehement, în funcția de președinte al Băncii Mondiale pentru a provoca schimbări. Planul conservator Project 2025, parțial susținut de Heritage Foundation, cere ca SUA să se retragă din aceste instituții, adâncind incertitudinea cu privire la viitorul lor sub o eventuală nouă administrație Trump.

Shambaugh s-a arătat diplomatic în legătură cu viitorul implicării SUA, subliniind că, din punct de vedere istoric, SUA și-au menținut rolul de lider indiferent de schimbările politice. Importanța acestor instituții pentru strategia globală a Statelor Unite rămâne, în opinia sa, incontestabilă.

Banca Mondială sub lupă

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, numit de Biden, a încercat, de asemenea, să calmeze temerile privind implicațiile unei eventuale victorii a lui Trump asupra cooperării financiare internaționale. El a subliniat că, în ciuda criticilor, Trump a autorizat o creștere de capital pentru Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în timpul mandatului său, sugerând că și cei mai duri critici recunosc utilitatea acestor instituții atunci când este compatibilă cu obiectivele lor de politică.

China în prim-plan

Relația complexă a SUA cu China a fost un alt subiect major discutat în contextul aniversării. Administrația Biden a continuat politica dură a lui Trump, intensificând tarifele asupra vehiculelor electrice și altor produse chinezești. Shambaugh a apărat această politică, argumentând că practicile non-piață și supracapacitatea industrială a Chinei au efecte negative majore la nivel global. Deși Uniunea Europeană a adoptat o abordare mai blândă privind tarifele asupra vehiculelor electrice chineze, Washingtonul subliniază că poziția sa este susținută de numeroase economii emergente și avansate.

Apelul societății civile pentru reformă

În timp ce liderii politici și economici s-au concentrat pe stabilitate și dinamica pieței, grupurile din societatea civilă prezente la evenimentele dedicate aniversării au cerut reforme mai ample pentru a aborda inegalitatea globală. Organizații precum Oxfam, Tax Justice Network Africa și Comisia Independentă pentru Reforma Impozitării Corporative Internaționale (ICRICT) au subliniat necesitatea unui impozit pe avere pentru a combate concentrarea excesivă a bogăției.

Economista Jayati Ghosh, co-președintă a ICRICT, a remarcat că impozitarea celor super-bogați a devenit un subiect tot mai important pe agenda internațională. G20 a convenit recent asupra cooperării în ceea ce privește impozitarea averilor mari, marcând un moment istoric. Ghosh susține un impozit de 2% pe averile foarte mari, subliniind că acesta ar afecta doar cei mai bogați și ar contribui la o distribuție mai echitabilă a resurselor. Deși progrese s-au făcut în ceea ce privește transparența financiară, mai sunt necesare măsuri pentru a asigura o distribuție mai corectă a bogăției globale.

Dezbaterea globală asupra impozitării

Calea către implementarea unui impozit global pe avere rămâne una controversată. Ghosh și alți susținători favorizează un proces condus de ONU, argumentând că OECD, cu sediul la Paris, este percepută ca un „club al națiunilor bogate” care nu reprezintă suficient țările emergente. Dezbaterea cu privire la cine ar trebui să conducă aceste reforme reflectă diviziunea tot mai adâncă dintre națiunile occidentale și economiile emergente cu privire la cum ar trebui reformată arhitectura financiară internațională.

Viitorul Bretton Woods: Un sistem la răscruce

Pe măsură ce lumea comemorează 80 de ani de la înființarea instituțiilor de la Bretton Woods, moștenirea lor rămâne vitală, dar plină de provocări. De la scepticismul exprimat de susținătorii lui Trump până la apelurile pentru reformă venite din partea societății civile, FMI și Banca Mondială se află la o răscruce. Modul în care vor evolua sau vor fi reformate va determina dacă vor continua să joace un rol central în gestionarea economiei globale în secolul XXI.

Leave a Reply

Recent Post