Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanțare), în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), parte centrală a programului NextGenerationEU, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

Cu toate acestea, șase jaloane nu au fost atinse, incluzând reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat și investiții în transporturi, precum și o reformă a regimului fiscal pentru microîntreprinderi. În acest context, Comisia Europeană a propus suspendarea parțială a plății, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR.

Suspendare parțială și măsuri suplimentare

Conform procedurilor Comisiei, suspendarea parțială oferă României timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele restante, permițând în același timp o plată parțială pentru țintele care au fost atinse. În acest sens, România are acum la dispoziție o lună pentru a transmite observațiile sale Comisiei Europene, care va adopta ulterior o decizie finală privind plata.

Dacă jaloanele restante nu vor fi îndeplinite într-un mod satisfăcător, o parte din plată va rămâne suspendată, conform metodologiei Comisiei, care se aplică tuturor statelor membre. România va avea ulterior șase luni pentru a remedia situația, iar la finalul acestei perioade, Comisia va evalua progresul și va decide dacă suspendarea poate fi ridicată.

Reformele și investițiile din cea de-a treia cerere de plată

Cea de-a treia cerere de plată acoperă o serie de reforme și investiții esențiale pentru România, incluzând tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, reformele fiscale și de pensii, precum și măsuri de îmbunătățire a guvernanței și educației. Printre măsurile emblematice se află stimularea eficienței energetice în industrie și reforma sistemului public de pensii.

Reforma pensiilor, de exemplu, introduce noi principii de calcul, bazate pe contributivitate, vechime și ajustarea procentuală a veniturilor. Aceasta reprezintă un pas esențial în direcția echității și sustenabilității financiare a sistemului de pensii din România.

Investiții în eficiența energetică și consolidare seismică

Un alt punct important al cererii de plată include investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. Au fost semnate contracte pentru renovarea clădirilor publice, atât din perspectiva eficienței energetice, cât și a consolidării seismice, o necesitate pentru siguranța și sustenabilitatea pe termen lung a infrastructurii publice din România.

Progresul României în cadrul PNRR

Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Fondurile sunt destinate să susțină o gamă largă de reforme și investiții, care acoperă domenii critice precum tranziția verde, digitalizarea, infrastructura și reformele sociale.

Această etapă reflectă angajamentul României de a-și îndeplini obiectivele în cadrul PNRR, dar și provocările legate de implementarea unor reforme complexe. Pe măsură ce Comisia Europeană își finalizează evaluarea și decide asupra plăților, România va trebui să continue să își consolideze eforturile pentru a atinge toate jaloanele restante, contribuind astfel la modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale.