Reformele Structurale și Gestionarea Deficitului Bugetar
România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar deficitul bugetar și datoria publică crescândă reprezintă amenințări majore pentru stabilitatea macroeconomică. În acest context, se discută intens asupra politicilor fiscale și a măsurilor care ar putea adresa problemele financiare ale țării. O soluție frecvent menționată este austeritatea, însă această abordare este larg considerată inadecvată pentru România. În schimb, reformele structurale bine calibrate și gestionarea responsabilă a datoriei publice și a deficitului bugetar trebuie să fie prioritățile strategice ale Ministerului Finanțelor.
I. Austeritatea vs. Reformele Structurale: O Dilema pentru România
Austeritatea, adică reducerea drastică a cheltuielilor publice și majorarea taxelor, poate aduce pe termen scurt o reducere a deficitului bugetar, însă are efecte negative asupra creșterii economice și nivelului de trai. În schimb, o abordare bazată pe reforme structurale și pe o mai bună gestionare a veniturilor și cheltuielilor publice poate aduce stabilitate pe termen lung, fără a sacrifica dezvoltarea economică.
Conform mesajelor transmise de OCDE în raportul “Turning the Corner” prezentat la 25 septembrie 2024 de Mathias Cormann, Secretarul-General al OCDE, și Álvaro Pereira, economistul șef, România trebuie să accelereze reformele structurale pentru a se alinia tendințelor globale și a-și asigura creșterea pe termen lung. Inflația este în scădere, oferind spațiu pentru relaxarea ratelor dobânzilor, însă politicile fiscale trebuie să fie prudențiale, iar consolidarea fiscală trebuie să rămână un obiectiv central.
II. Prioritățile Ministerului Finanțelor: Reforma Fiscală și Gestionarea Datoriei Publice
Ministerul Finanțelor a subliniat necesitatea de a finaliza reformele structurale esențiale, printre care se numără:
- Reforma pensiilor – care va asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, în contextul îmbătrânirii populației.
- Reforma salarizării unice – pentru a elimina inechitățile din sectorul public și pentru a eficientiza cheltuielile bugetare.
- Reforma fiscală – având în vedere cerințele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma sistemului de taxe și impozite este esențială pentru a crește veniturile bugetare fără a penaliza dezvoltarea economică.
Cu toate că dezbaterile cu privire la cota unică și impozitarea progresivă rămân aprinse, PNL susține ferm cota unică ca soluție optimă pentru stimularea investițiilor și a antreprenoriatului. Totuși, nu este exclus ca începând cu 2025 să se ia în considerare măsuri fiscale mai echilibrate.
III. Datoria Publică și Deficitul Bugetar: O Prioritate Strategică
O altă provocare majoră pentru Ministerul Finanțelor este gestionarea datoriei publice și a deficitului bugetar. În anii recenți, datoria publică a României a crescut considerabil, în special din cauza pandemiei, a crizei energetice și a măsurilor sociale necesare pentru susținerea populației.
Deficitul bugetar ridicat, alimentat de cheltuieli sociale mari și de productivitatea economică scăzută, pune presiune pe bugetul de stat. O mare parte din deficit este acoperită prin împrumuturi externe, ceea ce duce la creșterea datoriei publice. În acest context, Planul Strategic de Buget al Ministerului Finanțelor are ca obiectiv reducerea treptată a deficitului și stabilizarea datoriei publice, evitând măsuri drastice de austeritate care ar afecta negativ economia.
OCDE recomandă refacerea spațiului fiscal prin îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și realocarea fondurilor către domenii care sprijină creșterea economică pe termen lung. De asemenea, este esențial ca guvernul să dezvolte o traiectorie credibilă de ajustare a deficitului pe termen mediu, ceea ce va stabiliza povara datoriei și va crea un spațiu de manevră pentru reacția la șocurile viitoare.
IV. Impactul Inflației și Strategia Anti-Inflație
Inflația reprezintă un alt factor major care afectează bugetul României și puterea de cumpărare a populației. Deși în zona euro inflația a fost temperată de scăderea prețurilor la energie, în România inflația rămâne la un nivel ridicat. Reducerea prețurilor la energie cu 4,34%, în special prin ieftinirea gazelor naturale, a ajutat la o scădere modestă a inflației, însă aceasta rămâne de două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Principalele cauze ale inflației în România sunt:
- Dependența de importuri pentru produse esențiale, de la alimente (cartofi, legume, zahăr) până la bunuri de larg consum (săpun), ceea ce crește prețurile pe piața internă.
- Productivitatea scăzută, care rămâne mult sub media europeană, în timp ce salariile au crescut peste ritmul inflației.
- Deficitul bugetar, care aduce bani suplimentari într-o piață dominată de importuri, contribuind astfel la creșterea cererii și a prețurilor.
- Concurența limitată din partea companiilor locale, care nu pot face față competiției cu firmele europene ce vând pe piața românească.
Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Banca Națională a României, trebuie să dezvolte politici eficiente pentru a tempera inflația. Politica fiscală și monetară trebuie să fie sincronizate pentru a limita impactul inflației și pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen lung.
V. Tensiuni Geopolitice și Investiții
O altă provocare este dată de tensiunile geopolitice și comerciale, care pot afecta investițiile străine și prețurile importurilor. România trebuie să creeze un mediu favorabil investițiilor și să-și diversifice partenerii economici pentru a reduce dependența de piețele externe instabile. O creștere a veniturilor reale și o scădere a prețurilor la energie ar putea stimula încrederea consumatorilor și creșterea consumului intern, oferind un nou impuls economiei.
VI. Concluzii: Strategii pentru un Viitor Economic Sustenabil
România trebuie să adopte o strategie echilibrată pentru a face față provocărilor economice. Austeritatea nu este o soluție viabilă, ci mai degrabă o serie de reforme structurale bine gândite, împreună cu o gestionare responsabilă a datoriei publice și a deficitului bugetar.
Ministerul Finanțelor trebuie să se concentreze pe:
- Reducerea deficitului bugetar prin creșterea eficienței cheltuielilor publice și optimizarea veniturilor fiscale, fără a sacrifica investițiile necesare pentru creșterea economică.
- Consolidarea spațiului fiscal pentru a asigura reacția eficientă la șocuri economice viitoare, precum îmbătrânirea populației sau tranziția către economia verde și digitală.
- Accelerarea reformelor structurale pentru a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea, inclusiv în domeniul serviciilor și al infrastructurii.
Astfel, România poate naviga cu succes prin provocările economice actuale și poate construi un viitor economic mai stabil și prosper.