Războaiele se câștigă cu cod

Producătorul german de AI militar, Helsing, face valuri în Europa

În prezent, nu mai contează doar armele pe care le are o armată, ci software-ul care le susține. Acesta este mesajul cu care Helsing, lider european în inteligența artificială (AI), revoluționează sectorul tehnologic de apărare, în timp ce guvernele europene alocă din ce în ce mai multe resurse pentru sisteme militare noi și armament.

„Apărarea devine din ce în ce mai mult o problemă de software”, a declarat Gundbert Scherf, co-fondator și co-CEO al Helsing, într-un interviu pentru Politico.

Revoluția Helsing și implicarea în apărarea europeană

Helsing, cu sediul în München, Germania, a fost evaluată la 4,9 miliarde de euro în iulie 2024, la doar patru ani după înființarea sa. Compania are ca motto „inteligența artificială în serviciul democrațiilor noastre,” și reflectă complexul industrial-tehnologic de apărare care a luat avânt după izbucnirea războiului din Ucraina.

Helsing procesează milioane de date colectate de la senzori și sisteme de armament ale armatelor europene, facilitând decizii „mai rapide și mai eficiente” luate de oameni și crescând eficiența armelor. Compania a semnat deja contracte cu guvernele Marii Britanii, Germaniei, Franței, Estoniei și Ucrainei.

„Deși vedem avioane de luptă, fregate și sateliți, adevărul este că fiecare dintre aceste sisteme generează o cantitate enormă de date”, a explicat Scherf.

Provocările și nevoia de leadership tehnologic

În ciuda trecerii a aproape trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Europa continuă să aibă lacune semnificative în sistemele sale de apărare aeriană și antirachetă, a declarat generalul-locotenent Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa, la Forumul de Securitate de la Varșovia.

Scherf subliniază că Europa trebuie să atingă „leadership-ul tehnologic” în domenii esențiale, precum AI, altfel va depinde de „prietenii noștri americani”.

Helsing a încheiat o serie de contracte guvernamentale, inclusiv pentru modernizarea Eurofighter-ului german, împreună cu Saab, infrastructura AI pentru Future Combat Air System — o inițiativă comună între Germania, Franța și Spania — și sistemul Wingman al Airbus.

De la începuturi modeste la impact global

Fondată în 2021, Helsing a apărut într-un context în care majoritatea companiilor din tehnologie evitau implicarea în apărare. Scherf a remarcat că multe companii din domeniul tech, cum ar fi Google, au fost reticente să colaboreze cu armata, amintind de protestele angajaților Google față de implicarea companiei în „Project Maven”, un program al Pentagonului care utiliza AI pentru îmbunătățirea atacurilor cu drone.

Deși Statele Unite și Israelul au reușit să construiască legături puternice între armatele lor și industria tehnologică, țările europene au rămas în urmă în acest domeniu, neavând programe solide de investiții în tehnologia de apărare inovatoare prin intermediul sectorului tech local.

Problema finanțării și viitorul apărării europene

În ciuda talentului european în cercetare și dezvoltare, Scherf subliniază că problema principală rămâne finanțarea. Helsing a strâns 450 de milioane de euro în cadrul unei runde de finanțare Series C, condusă de firma americană General Catalyst. Finanțarea prin fonduri de capital de risc și pensii pentru tehnologie de apărare este dificilă în Europa, în comparație cu SUA.

Totuși, Scherf susține că mentalitatea europeană începe să se schimbe de la începutul războiului din Ucraina. În mai 2024, Banca Europeană de Investiții a eliminat cerințele care limitau finanțarea pentru tehnologiile cu dublă utilizare (militară și civilă). Cu toate acestea, industria apărării cere mai multă flexibilitate din partea băncii.

„De ce trebuie mereu să ne ascundem în spatele tehnologiilor cu dublă utilizare?”, a întrebat Scherf. „Fie credem în forțele noastre democratice și le sprijinim cu cea mai bună tehnologie, fie trebuie să avem o dezbatere diferită.”

Leave a Reply

Recent Post