Jens Stoltenberg

În ultima sa zi ca secretar general al NATO, după un deceniu în această funcție, Jens Stoltenberg nu a dorit să se concentreze pe trecut. Cu toate acestea, într-un interviu acordat revistei POLITICO, nu a putut să nu menționeze un mare regret: faptul că Occidentul nu a intervenit mai ferm în sprijinul Ucrainei încă din 2014, când Rusia a început să ocupe teritoriul ucrainean.

„Dacă am fi furnizat o fracțiune din armele pe care le-am livrat după 2022, poate am fi putut preveni războiul,” a spus Stoltenberg.

Un lider apreciat și echilibrat

Deși Stoltenberg și-a exprimat acest regret, nu a criticat nicio țară membră a alianței, chiar dacă rămâne convins că s-ar fi putut face mai mult pentru a sprijini Ucraina. Aceasta este abordarea care l-a făcut pe politicianul norvegian de 65 de ani să fie apreciat de majoritatea aliaților. A evitat conflictele deschise și s-a concentrat pe consens, esențial într-o alianță militară precum NATO.

Pe parcursul mandatului său, Stoltenberg a devenit al doilea cel mai longeviv lider din istoria NATO și și-a consolidat moștenirea. În ultimele luni la conducere, a avut un rol activ în elaborarea unui plan de livrare suplimentară de ajutor pentru Ucraina în anul următor. A asigurat, de asemenea, că SUA transferă o parte din mecanismul de furnizare a armelor pentru Ucraina sub controlul NATO, oferind stabilitate pe termen lung, mai ales în eventualitatea unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă.

Reflecții asupra relației cu Rusia și NATO

Întrebat despre cererile președintelui rus Vladimir Putin din 2021, care cereau ca NATO să nu accepte noi membri și să nu desfășoare trupe pe flancul estic, Stoltenberg a spus că aceste solicitări nu au fost o surpriză. „Nu era posibil ca NATO să spună că închide magazinul, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Finlanda și Suedia,” a subliniat el.

Stoltenberg a reamintit că una dintre sarcinile sale principale, când a preluat funcția în 2014, a fost să întărească dialogul politic cu Rusia. Totuși, pe măsură ce anii au trecut, iar tensiunile au crescut, spațiul pentru dialog a devenit extrem de limitat, culminând cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 2022.

Provocările privind sprijinul militar pentru Ucraina

Una dintre cele mai mari provocări pentru Stoltenberg a fost să convingă aliații NATO să ofere mai mult sprijin militar Ucrainei, încă de la invazia Rusiei în 2014, care a început cu anexarea ilegală a Crimeei și intervenția în Donbas. Deși NATO a oferit sprijin, acesta a fost limitat și dificil de obținut. „Dacă am fi înarmat Ucraina mai devreme, poate am fi prevenit invazia la scară largă,” a reflectat Stoltenberg.

În ciuda acestui regret, Stoltenberg a recunoscut că aliații NATO au oferit un sprijin militar fără precedent Ucrainei după 2022, incluzând sisteme avansate de arme, tancuri și muniție.

Un viitor incert, dar optimist pentru NATO

Întrebat despre viitorul sprijinului NATO pentru Ucraina, în contextul posibilității ca Donald Trump să revină la președinția SUA, Stoltenberg a fost precaut în a specula, subliniind că este esențial ca aliații europeni să colaboreze strâns cu SUA, indiferent cine va câștiga alegerile din 2024.

Stoltenberg și-a exprimat, de asemenea, încrederea că NATO este bine pregătită pentru a continua să sprijine Ucraina, chiar și în cazul unei schimbări politice majore în SUA.

Concluzie

După un deceniu la conducerea NATO, Jens Stoltenberg se retrage cu sentimentul că s-au realizat progrese semnificative, dar cu regretul că nu s-a făcut mai mult pentru a preveni invazia Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, el rămâne optimist cu privire la viitorul alianței sub noul secretar general, Mark Rutte, și crede că NATO va continua să fie un pilon important pentru securitatea globală.