Preluarea unei participații importante de către UniCredit, una dintre cele mai mari bănci din Italia, în Commerzbank, un jucător cheie în Germania, părea să fie un pas esențial în direcția construirii unor campioni corporativi europeni capabili să concureze cu giganții financiari din SUA și Asia. Totuși, reacția rapidă a guvernului german, prin intermediul cancelarului Olaf Scholz, a torpilat acest vis de integrare financiară la nivelul Uniunii Europene.
Scholz a descris mișcarea UniCredit drept un „atac neprietenos”, indicând că Germania va pune din nou interesele naționale înaintea oricăror ambiții europene de consolidare a sectorului financiar. Astfel, visul unei piețe bancare europene integrate și competitive rămâne blocat de interesele protecționiste ale Berlinului.
Oportunitatea Pierdută pentru Integrarea Financiară
Planurile de consolidare a pieței bancare europene, cunoscute sub numele de Uniunea Bancară, au fost discutate de mai bine de un deceniu, cu scopul de a crea bănci mai mari și mai puternice, capabile să opereze la nivel transfrontalier. Această inițiativă urmărește reducerea dependenței de economiile naționale și consolidarea poziției financiare a UE pe scena globală. În practică însă, țările membre, inclusiv Germania, se retrag de fiecare dată când propriile lor „campioni naționali” sunt vizați de preluări.
Irene Tinagli, europarlamentar italian, a rezumat această situație într-o singură frază: „Toate statele membre cer o integrare financiară mai profundă, dar când vine vorba de preluarea unor companii naționale, apar ezitările.”
Pentru Berlin, miza este protejarea „Mittelstand”, segmentul de mici și mijlocii producători care stă la baza economiei germane. Guvernul german se teme că, dacă UniCredit devine acționar majoritar în Commerzbank, ar putea diminua finanțarea pentru aceste companii esențiale.
Uniunea Bancară: Un Vis Neîmplinit?
Proiectul Uniunii Bancare are ca obiectiv crearea unor grupuri bancare puternice care să depășească granițele naționale și să concureze eficient pe piața globală. Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, a subliniat în mai multe rânduri că fragmentarea sectorului financiar european frânează creșterea economică și transformarea economiilor de economisire ale europenilor în investiții profitabile.
Draghi a indicat că băncile europene sunt mici și ineficiente în comparație cu omologii lor americani. De exemplu, cea mai mare bancă din SUA, JPMorgan Chase, valorează mai mult decât primele 10 bănci europene combinate. În acest context, o consolidare a sectorului bancar ar putea crește eficiența și reduce costurile de capital pentru companiile europene.
Cu toate acestea, reacția guvernului german la propunerea UniCredit a demonstrat cât de departe este încă Europa de realizarea acestui obiectiv. În ciuda creșterii participației UniCredit la Commerzbank la 21%, depășind guvernul german ca acționar majoritar, Scholz și-a exprimat opoziția fermă față de această tranzacție, punând frână oricăror progrese reale spre consolidarea pieței financiare europene.
Reacții Divergente
Opoziția Germaniei față de preluarea Commerzbank a stârnit reacții negative din partea altor state europene și a economiștilor care susțin integrarea financiară. Giovanni Sabatini, fost director al Asociației Băncilor Italiene, a declarat că blocarea acestei fuziuni din motive politice ar trimite un mesaj negativ pentru viitorul pieței financiare europene.
În interiorul Germaniei, există și voci care contestă poziția guvernului. Chiar și ministrul german al Finanțelor, Christian Lindner, a adoptat o poziție mai moderată, afirmând că această decizie ar trebui să fie în mâinile conducerii Commerzbank. De asemenea, anumiți politicieni europeni au subliniat ipocrizia Germaniei, invocând exemple de companii italiene cumpărate de companii germane, cum ar fi Lufthansa, care a preluat Alitalia.
Îngrijorări Economice și Politice
Deși UniCredit ar putea aduce beneficii acționarilor Commerzbank, există și critici în Germania, mai ales în rândul reprezentanților sindicali. Aceștia se tem că preluarea ar duce la pierderi semnificative de locuri de muncă și la expunerea economiei germane la volatilitatea piețelor financiare italiene.
Pe de altă parte, analiști precum Nicolas Véron, de la think-tank-ul Bruegel, consideră că temerile sunt nefondate. UniCredit este deja bine diversificată geografic, cu o expunere redusă în Italia, și ar putea contribui la creșterea eficienței sectorului bancar european. În plus, acțiunile Commerzbank au crescut cu 20% de la anunțul preluării, semn că piața vede această tranzacție drept un avantaj pentru acționari.
Concluzie: O Luptă de Durată
În ciuda opoziției inițiale din partea guvernului german, UniCredit nu pare dispusă să renunțe. CEO-ul Andrea Orcel este cunoscut pentru determinarea sa, iar BCE urmează să analizeze în curând o cerere de creștere a participației UniCredit la 30%. Christine Lagarde, președinta BCE, și-a exprimat deja susținerea pentru ideea de fuziuni transfrontaliere, ceea ce ar putea influența decizia finală.
Pentru moment, cu alegerile federale din Germania la orizont și cu presiunile politice interne asupra lui Olaf Scholz, viitorul acestei tranzacții rămâne incert. Totuși, este clar că lupta pentru viitorul sectorului financiar european va fi una de durată. În final, întrebarea rămâne: cine va rezista mai mult — Andrea Orcel sau Olaf Scholz?