De când președintele american Franklin Delano Roosevelt a menționat „primele 100 de zile” ca reper important în 1933, liderii globali au preluat acest obicei pentru a promite schimbări electrizante alegătorilor lor. Acum, a venit rândul Ursulei von der Leyen.
Realeasă în iulie ca președintă a Comisiei Europene, politicianul german a promis să realizeze nu mai puțin de șapte măsuri politice importante în primele 100 de zile din noul său mandat. A făcut promisiuni similare și la începutul primului său mandat, ridicând din nou așteptările în jurul leadershipului său. Planurile sale sunt ambițioase și variate, acoperind de la apărare la inteligența artificială, agricultură și extinderea UE, reflectând atât provocările, cât și urgența momentului actual pentru Europa.
O Agendă Ambițioasă într-o Perioadă de Incertitudine
Propunerile Ursulei von der Leyen vin într-un moment de incertitudine pentru Uniunea Europeană, care se confruntă cu o economie în declin, presiuni naționaliste și invazia continuă a Ucrainei de către Rusia. Situația este complicată și de incertitudinea cu privire la implicarea globală a SUA după alegerile din 2024. Fostul șef al BCE, Mario Draghi, a descris economia UE ca fiind la un pas de „agonie lentă”. Totuși, von der Leyen este hotărâtă să își ducă la îndeplinire obiectivele, mizând pe echipa sa de comisari recent numiți și pe prezentarea unor noi cadre legislative.
1. Pactul Industrial pentru Energie Curată
Von der Leyen propune un Pact Industrial pentru Energie Curată care să susțină industriile competitive și locurile de muncă durabile, în contextul tranziției către o economie decarbonizată. Scopul este atingerea unui obiectiv ambițios de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. Planul se concentrează pe susținerea sectoarelor cu consum mare de energie și pe promovarea tehnologiilor curate în Europa. Totuși, provocarea majoră va fi finanțarea – experții estimează că vor fi necesare sute de miliarde de euro, însă multe guverne europene nu sunt dispuse să ofere aceste fonduri. Fără resurse financiare suplimentare, este posibil ca inițiativa să nu își atingă scopurile ambițioase.
2. Planul de acțiune pentru securitatea cibernetică în sănătate
Spitalele și furnizorii de servicii de sănătate au devenit tot mai des ținta atacurilor cibernetice, în special a celor de tip ransomware. Planul de acțiune european propus de von der Leyen vizează soluții rapide pentru a proteja aceste sisteme critice. Cu toate acestea, inițiativa ar putea întâmpina dificultăți legate de alocarea resurselor, având în vedere că spitalele publice subfinanțate și furnizorii privați de sănătate ar putea să nu aibă capacitatea financiară necesară pentru a implementa măsurile necesare de securitate cibernetică.
3. Inițiativa Fabricilor de Inteligență Artificială
Prin inițiativa sa de Fabrici de Inteligență Artificială, von der Leyen dorește să reducă decalajul dintre UE și liderii globali în domeniul AI, conectând startup-urile europene la rețeaua de supercalculatoare finanțată de UE. Această inițiativă marchează o schimbare de direcție, de la accentul pe reglementare la susținerea inovației, contracarând criticile conform cărora UE este mai preocupată de riscurile asociate AI decât de dezvoltarea sa. Totuși, unii observatori sugerează că acest demers ar putea fi „prea puțin, prea târziu”, având în vedere că multe dintre companiile promițătoare din Europa au încheiat deja parteneriate cu giganți tehnologici din SUA.
4. Cartea Albă privind Apărarea
În fața amenințărilor globale tot mai mari, von der Leyen promite să prezinte o Carte Albă privind viitorul apărării europene. Acest document va explora modalitățile de întărire a capacităților de apărare ale UE, în colaborare cu NATO. Provocarea principală va fi din nou finanțarea, deoarece țări precum Franța și Polonia susțin ideea unor „obligațiuni pentru apărare”, o propunere respinsă de Germania și Țările de Jos.
5. Viziunea pentru Agricultură și Alimentație
În ceea ce privește sectorul agricol, von der Leyen promite să prezinte o nouă viziune care să asigure atât competitivitatea, cât și durabilitatea fermierilor europeni, într-un context de reglementări de mediu tot mai stricte. Această inițiativă vine după numeroase proteste ale fermierilor, nemulțumiți de noile cerințe și de prețurile inechitabile. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă această viziune va putea împăca toate părțile interesate, de la fermieri la activiști pentru bunăstarea animalelor.
6. Dialogurile pentru Politicile de Tineret
Pentru a răspunde solicitărilor tot mai puternice de a acorda tinerilor un rol mai mare în modelarea politicilor UE, von der Leyen a cerut comisarilor să organizeze Dialoguri anuale pentru politicile de tineret. Deși această inițiativă recunoaște importanța reprezentării tinerilor, criticii sugerează că aceste dialoguri ar putea rămâne mai degrabă simbolice, fără a avea un impact real asupra politicilor UE.
7. Revizuirea politicii de extindere
Politica de extindere a UE, inclusiv integrarea Ucrainei și a Moldovei, este un subiect fierbinte. Von der Leyen a solicitat o revizuire a politicii de extindere, pentru a evalua modificările necesare în sectoare precum statul de drept, securitatea alimentară și piața unică. Deși extinderea este susținută politic, există rețineri majore, mai ales în ceea ce privește impactul economic al aderării Ucrainei asupra subvențiilor agricole și a fondurilor de coeziune.
Ce urmează?
Deși primele 100 de zile vor aduce cu siguranță propuneri și cadre legislative importante, provocarea reală va fi transformarea acestor planuri în schimbări durabile și tangibile. De la decarbonizarea industriei până la securizarea spitalelor împotriva atacurilor cibernetice și extinderea UE, următoarele luni vor testa atât leadershipul Ursulei von der Leyen, cât și capacitatea UE de a naviga printr-o eră plină de incertitudini. Succesul său va depinde nu doar de viziunea pe care o va prezenta, ci și de capacitatea sa de a uni interesele diverse din cadrul Uniunii și de a asigura resursele necesare.