Discuții aprinse între Consiliu și Parlament privind prioritățile și reducerea cheltuielilor
Pe 18 septembrie 2024, la Strasbourg, a avut loc prezentarea poziției Consiliului Uniunii Europene (UE) privind proiectul de buget al UE pentru anul 2025, în cadrul unei reuniuni plenare a Parlamentului European. Dezbaterea a scos la iveală divergențe semnificative între Consiliu și Comisia Europeană (COM), dar și între Consiliu și Parlament, pe fondul unui context economic incert la nivel european.
Poziția Consiliului: Prudență și echilibru bugetar
Președinția maghiară a Consiliului, prin Secretarul de stat Péter Benő Banai, a subliniat că poziția Consiliului privind bugetul 2025 a fost adoptată cu unanimitate pe 13 septembrie 2024. Într-un context economic dificil, caracterizat de stagnare economică și presiuni financiare, Consiliul a ales o abordare prudentă și realistă. Bugetul propus prevede alocări de aproximativ 191 miliarde euro în angajamente și 146 miliarde euro în plăți, excluzând instrumentele speciale din afara plafoanelor Cadrului Financiar Multianual (MFF).
Principalele ajustări au fost făcute la cheltuielile de sprijin tehnic și la unele agenții, precum și la capitole bugetare precum cercetarea și inovarea (H1), în încercarea de a menține marje sub plafoanele bugetare pentru a reacționa la situații neprevăzute. De asemenea, Consiliul a justificat aceste ajustări prin nevoia de a finanța costurile crescute ale dobânzilor aferente împrumuturilor din cadrul Next Generation EU (NGEU).
Comisia Europeană: Critici asupra reducerilor propuse
Johannes Hahn, comisarul european responsabil cu bugetul, a criticat reducerea cu 1,5 miliarde euro față de propunerea inițială a Comisiei. El a avertizat că aceste tăieri, mai ales la capitolele privind competitivitatea și cercetarea (643 milioane euro de la H1), merg dincolo de ceea ce fusese convenit în cadrul revizuirii de la jumătatea perioadei (MTR) și ar putea afecta prioritățile-cheie ale Uniunii, inclusiv programe precum Orizont Europa, vital pentru inovare și competitivitate.
Hahn a recunoscut, totuși, sprijinul Consiliului pentru bugetul umanitar (H6), dar a subliniat că va fi nevoie de mobilizarea Instrumentului de marjă unică pentru a compensa efectele inflației. Totodată, Comisia se așteaptă să prezinte informații suplimentare în luna octombrie, odată cu scrisoarea rectificativă la bugetul pentru 2025, pentru a recalibra necesitățile financiare.
Parlamentul European: Poziție fermă împotriva tăierilor
Victor Negrescu, raportorul principal al Parlamentului pentru bugetul UE 2025, a calificat poziția Consiliului drept inacceptabilă, considerând că reducerile de 1,52 miliarde euro afectează programele de finanțare esențiale, precum Orizont Europa, EU4Health, Erasmus+, InvestEU și programul Piața Unică. Negrescu a subliniat că prioritățile Parlamentului sunt investițiile suplimentare în educație, sănătate și infrastructură, precum și susținerea fermierilor și promovarea solidarității la nivel european.
Raportorul pentru alte secțiuni, N. Herbst, a pus accent pe necesitatea de a proteja instituțiile europene mai mici și de a îmbunătăți securitatea cibernetică, având în vedere provocările bugetare viitoare.
Consiliul: Apel la realism și la o abordare prudentă
În reacție la criticile venite din partea Parlamentului, Președinția maghiară a Consiliului a subliniat că situația economică a Europei nu poate fi ignorată. Stagnarea economică, costurile ridicate de finanțare ale împrumuturilor NGEU și noile reguli de guvernanță economică impun constrângeri stricte asupra bugetului UE. Prin urmare, Consiliul consideră că o abordare prudentă este esențială pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.
Deși opiniile între Consiliu și Parlament rămân divergente, obiectivul comun este un buget robust pentru 2025, care să răspundă provocărilor actuale. Negocierile vor continua în cadrul procesului de conciliere, unde se așteaptă compromisuri echilibrate din partea Comisiei Europene.
Concluzii pentru Ministerul de Finanțe
Pentru Ministerul de Finanțe, această dezbatere scoate în evidență tensiunea dintre necesitatea menținerii disciplinei fiscale și imperativul de a stimula creșterea economică și competitivitatea la nivel european. Consiliul promovează o abordare conservatoare pentru a proteja finanțele publice ale UE, în timp ce Comisia și Parlamentul doresc investiții suplimentare în inovare, educație și sănătate. Deciziile finale care vor rezulta din procesul de conciliere vor avea un impact semnificativ asupra direcției bugetului UE pentru 2025 și asupra priorităților strategice ale Uniunii în anii următori.