Raportul Curții de Conturi Europene asupra Mecanismului de Redresare și Reziliență

Progrese, Întârzieri și Riscuri Majore pentru Finalizarea Obiectivelor

La 2 septembrie 2024, Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat Raportul special nr. 13/2024, intitulat „Absorbția fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență – progrese afectate de întârzieri și riscuri pentru finalizarea măsurilor și, prin urmare, pentru realizarea obiectivelor mecanismului.” Raportul, coordonat de Ivana Maletić, membră a ECA, oferă o evaluare detaliată a modului în care fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR/RRF) sunt absorbite în statele membre ale Uniunii Europene.

Concluziile Raportului

Potrivit ECA, deși au existat unele progrese în absorbția fondurilor, întârzierile au fost semnificative. Deși pre-finanțarea de 13% a permis distribuirea rapidă a unor fonduri la începutul mecanismului, acest lucru nu a garantat că fondurile au ajuns la destinatarii finali. ECA subliniază riscurile asociate finalizării măsurilor în a doua jumătate a perioadei de implementare, având în vedere numeroasele jaloane și ținte ce trebuie atinse, precum și trecerea de la reforme la investiții, concentrată spre finalul perioadei.

Stadiul Implementării în Decembrie 2023

Analiza ECA se bazează pe stadiul implementării până la sfârșitul anului 2023 și cuprinde patru state membre: Spania, Italia, Slovacia și România. Acestea au fost selectate pe baza progreselor înregistrate și a importanței fondurilor MRR/RRF alocate. Raportul evidențiază că, până la sfârșitul anului 2023, 70% din cererile de plată (în valoare de 228 miliarde euro) au fost depuse, cu diferențe semnificative între statele membre. România, de exemplu, a depășit media UE, cu 75% din cererile de plată planificate depuse.

Întârzieri și Provocări

Printre motivele întârzierilor se numără modificările circumstanțelor externe (cum ar fi inflația), subestimarea timpului necesar pentru implementarea măsurilor și complexitatea normelor specifice de punere în aplicare a MRR/RRF. Un exemplu semnificativ este România, unde construirea unei rețele de distribuție a gazului natural pregătite pentru hidrogen a întâmpinat dificultăți.

ECA subliniază, de asemenea, că definiția termenului „destinatar final” este ambiguă și poate duce la interpretări diferite, ceea ce complică evaluarea impactului real al fondurilor distribuite.

Riscurile pentru Finalizarea Măsurilor

Raportul atrage atenția asupra riscului ca măsurile să nu fie finalizate până la termenul limită de 31 august 2026, având în vedere numărul mare de jaloane și ținte care trebuie atinse în a doua jumătate a perioadei de implementare. Statele membre au planificat să finalizeze jaloane și ținte pentru 39% din investițiile și 14% din reformele prevăzute în 2026, ceea ce ridică semne de întrebare privind fezabilitatea acestora.

Recomandările ECA și Răspunsurile Comisiei Europene

ECA a formulat mai multe recomandări către Comisia Europeană, printre care asigurarea unei definiții coerente a „destinatarului final,” furnizarea de sprijin suplimentar pentru statele membre și monitorizarea strictă a riscurilor legate de nefinalizarea măsurilor.

În răspunsul său, Comisia Europeană a acceptat parțial recomandările ECA, subliniind că modelul MRR/RRF este unul bazat pe performanță, dar recunoscând dificultățile întâmpinate de statele membre. Comisia a subliniat, de asemenea, că nu poate prelua responsabilitatea implementării măsurilor în locul statelor membre.

Concluzii și Perspective

Raportul ECA evidențiază rezervele persistente privind performanța MRR/RRF și riscurile asociate cu implementarea acestuia. Deși sunt necesare măsuri suplimentare pentru a sprijini statele membre în realizarea obiectivelor stabilite, este prea devreme pentru a evalua pe deplin eficacitatea acțiunilor întreprinse până în prezent. Acest raport ar putea impulsiona Comisia Europeană să identifice modalități noi și mai eficiente de sprijin pentru statele membre, în vederea asigurării unei implementări complete și eficiente a reformelor și investițiilor prevăzute.

În final, raportul subliniază importanța unei flexibilități suplimentare în evaluarea îndeplinirii jaloanelor și țintelor, necesare pentru adaptarea la un context geo-economic dinamic.

Leave a Reply

Recent Post