MAREA OPERĂ: SECRETUL PĂCII DURABILE
I. PRELUDIUL: ÎN CER ȘI PE PĂMÂNT
Triada Primordială a Arhetipurilor în Oglindă

Sonetul 1: Isis (Sursa Formei – Cer)
Sunt Isis, mama care-n mistic plan,
Aduce viața mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Purtat de al materiei mistic han.
Eu am dat vieții sfinte tencuieli,
Ce curăță și aerul și gândul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
Departe de-ale urii mistic pieli.
Materialul este mistică iubire,
Ce mângâie și ochiul și celula,
Sub ochiul mistic ce ne dă povața,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei mângâieri,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 2: Aton (Lumina și Legea – Cer)
Din mintea mea pornește marea lege,
A soarelui ce mistic e captat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Să poată omul mistic a-nțelege.
Știința vede marea-mi emanație,
Unde fațada mistic e-o vibrație,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
În marea și divina admirație.
Nu e de-acord în marea mea structură,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Fără de margini, fără de măsură.
Aton e punctul ce ne-a integrat,
Sub cerul pur ce mistic ne dă rouă.

Sonetul 3: Salomeea (Dansul Unității – Cer)
De jad e vălul ce acum coboară,
A treia treaptă-n mistică zidire,
Spre marea și divina sa unire,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Dansez pe planul sfintei rotunjimi,
Unde forul n-are mistic un unghi ascuțit,
În locul unde tot e fericit,
În marea sfintei noastre înălțimi.
Sunt Shanti, curba ce ne-a adunat,
Un mistic și etern, sfânt fior,
Ce dă la lume aripi pentru zbor,
Din spiritul cel mistic emanat.
Pacea e forma cercului de aur,
Sub spiritul cel mistic mistic taur.

Sonetul 4: Isis (Întruparea – Pământ)
Sunt mama ce-n pământ mistic a pus,
A sfintei noi zidiri mistică stare,
Spre marea și divina sa iertare,
Sub soarele ce mistic e apus.
Zidesc din carne sfinte noi locașuri,
Unde materia mistic se sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale urii mistic pașuri.
Sunt glia ce-n misticul său duh primește,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Să poată omul mistic a-nțelege,
Cum marea sa grădină mistic crește.
Pacea e seva sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți.

Sonetul 5: Aton (Puterea în Formă – Pământ)
Sunt stâlpul care mistic a susținut,
A lumii noi și mistică zidire,
Spre marea și divina sa unire,
Din spiritul cel mistic început.
Eu dau putere sfintei noi structuri,
Să stea în fața misticului vânt,
Sub acest vechi și mistic legământ,
Departe de-ale urii mistic guri.
Sunt axa ce pământul mistic ține,
În marea sferă sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Ce pacea mistic mistic o menține.
Aton e forța sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 6: Salomeea (Bucuria în Materie – Pământ)
Dansez pe pragul sfintei noi zidiri,
Unde piatra mistic mistic a cântat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Sunt frumusețea sfintei noi fațade,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale urii mistic nade.
Sunt bucuria sfintei noi locuințe,
Unde fereastra mistic e o poartă,
Spre unitatea care ne așteaptă,
Sub marea și divina sa voințe.
Pacea e ritmul sfintei noastre stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

PREAMBULUL ACTULUI I: CELE 22 DE CĂI (SONETE COMPLETE)
Calea 0: Nebunul
Pășesc în vidul mistic de lumină,
Fără de teamă-n misticul meu gând,
Sub acest vechi și mistic legământ,
O stare pură, mistică, divină.
Nu am bagaj și n-am nicio povară,
Doar sufletul ce mistic s-a deschis,
Așa cum mistic în lumină-i scris,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Sunt călătorul sfintei noi cărări,
Ce mistic mistic viața o parcurge,
Spre locul unde timpul mistic curge,
Purtată mistic peste mări și țări.
Inocența e piatra de pornire,
Spre marea și divina sa unire.

Calea 1: Magicianul
Unesc pământul mistic cu înaltul,
Prin voia care pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Să poată spiritul a-și face saltul.
Am elemente sfinte pe-a mea masă,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre mistic casă.
Sunt meșterul ce mistic a lucrat,
Să scoată mistic viața dintre morți,
Deschizând marea sfintei noastre porți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Voința e unealta sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 2: Marea Preoteasă
Păstrez tăcerea sfintei noi cunoașteri,
În marea sfintei noastre libertăți,
Deschizând poarta sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre mistic nașteri.
Sunt cartea care mistic s-a deschis,
Sub vălul pur al sfintei noi tăceri,
Departe de-ale lumii vechi dureri,
Așa cum mistic în lumină-i scris.
Eu văd secretul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre demnități.
Cunoașterea e templul sfintei vieți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.

Calea 3: Împărăteasa
Rodesc în marea mistică grădină,
Unde natura mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub ochiul mistic sfinte de lumină.
Sunt mama sfintei noastre abundențe,
Ce mistic mistic viața o hrănește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne experiențe.
Eu dau putere sfintei noi zidiri,
Să crească mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea de eterne regăsiri.
Natura e belșugul sfintei păci,
Când haina sfintei uri tu o dezbraci.

Calea 4: Împăratul
Zidesc structura sfintei noi ordini,
Unde legea mistic mistic a lucrat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Departe de-ale urii mistic ordini.
Sunt stâlpul sfintei noastre stabilități,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
În marea sfintei noastre demnități.
Eu pun hotarul sfintei noi zidiri,
Unde utilul mistic e frumos,
Sub ochiul mistic sfânt și luminos,
În marea de eterne regăsiri.
Autoritatea-i sfintei noi iubiri,
Spre marea sfintei noastre mistic firi.

Calea 5: Hierofantul
Sunt puntea sfintei noastre de credință,
Ce mistic mistic pacea ne-a adus,
Sub soarele ce mistic e apus,
Sub marea și divina sa voință.
Unesc profeții mistic sub un gând,
Căci toți au fost zidari de sfinte mese,
Să scoată marea viață dintre tesee,
Sub misticul și sfântul lor cuvânt.
Eu sunt canalul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o învață,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Credința este marea sfintei porți,
Ce mistic mistic viața scoate-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții
Aleg calea sfintei noastre iubiri,
Unde doi inimi mistic s-au unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
E marea mistic sfintei noastre alegeri,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
Să poată omul mistic a-nțelegeri.
Iubirea-i marea mistică putere,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Alegerea e punctul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 7: Faetonul
Conduc carul sfintei noastre victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Controlul mistic sfintei noastre minte,
E marea șansă mistică și nouă,
Sub cerul pur ce mistic ne dă rouă,
Sub marea și divina sa cuvinte.
Trecem prin poarta sfintei noi cetăți,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Victoria e rodul sfintei minți,
Purtată mistic peste mulți părinți.

Calea 8: Justiția
Măsor balanța sfintei noi dreptăți,
Unde echilibrul mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e risipă-n marea mea măsură,
Ci un flux mistic de lumină pură,
Fără de margini, fără de măsură,
Departe de-ale urii mistic gură.
Eu sunt cântarul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre demnități.
Dreptatea este piatra sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 9: Pustnicul
Port lampa sfintei noastre introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Mă retrag mistic în tăcerea sferă,
Unde lumina mistic e o sursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea și eterna atmosferă.
Căutătorul mistic a găsit,
În el izvorul sfintei unități,
Deschizând poarta sfintei noi cetăți,
În misticul și sfântul infinit.
Lumina este calea sfintei mări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 10: Roata Norocului
Învârt roata sfintei noi deveniri,
Unde destinul mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Nimic nu-i fix în marea mea mișcare,
Ci un flux mistic sfinte de regenerări,
Purtată mistic peste mări și țări,
Spre marea și divina sa splendoare.
Schimbarea este marea mistică poartă,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Ciclul e legea sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța
Îmblânzesc leul sfintei noastre mării,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Spre marea și divina sa iertării.
Nu e violență-n marea mea putere,
Ci un fior ce mistic ne conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Eu am dat vieții sfinte mângâieri,
Ce mistic mistic fiara o oprește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
Forța e blândețea sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 12: Spânzuratul
Privesc lumea dintr-o mistică stare,
Unde jertfa mistic mistic a lucrat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Spre marea și divina sa splendoare.
Mă las purtat de misticul său duh,
Schimbând perspectiva sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub misticul și sfântul lor văzduh.
E marea șansă sfintei renunțări,
La tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Purtată mistic peste mări și țări.
Jertfa e poarta sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

Calea 13: Moartea
Nu e sfârșit, ci mistică schimbare,
Când forma veche mistic s-a topit,
În misticul și sfântul infinit,
Spre marea și divina sa splendoare.
Anihilarea formei ne-a unit,
Când haina veche mistic o dezbraci,
În marea sfintei noastre de te taci,
În locul unde tot e fericit.
Eu sunt trecerea sfintei noi etape,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
Sub marea sfintei noastre mistic ape.
Moartea e viața sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea
Mixez potirul sfintei noi măsuri,
Unde alchimia mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Eu sunt armonia sfintei noi stări,
Ce mistic mistic apa o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
Purtată mistic peste mări și țări.
Echilibrul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Ce mistic mistic viața a salvat.
Măsura-i aurul sfintei zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul
Dezleg lanțul sfintei noastre iluzii,
Unde umbra mistic mistic s-a prefac,
În misticul și sfântul mistic lac,
Departe de-ale urii mistic fuzii.
Sunt eliberarea sfintei noi viziuni,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Nu mai e frică-n marea mea prezență,
Ci un fior ce mistic ne deșteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre experiență.
Libertatea-i marea sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 16: Turnul
Dărâm zidul sfintei noastre mândrii,
Să poată pacea mistic să apară,
O mistică și sfântă marea seară,
În marea sfintei noastre bucurii.
E fulgerul ce mistic ne-a trezit,
Din somnul sfintei noastre separări,
Purtată mistic peste mări și țări,
În misticul și sfântul infinit.
Cad pietrele ce mistic ne blochează,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
Ce viața-n duh mereu ne luminează.
Turnul e spargerea sfintei iluzii,
Departe de-ale lumii mistic fuzii.

Calea 17: Steaua
Vărs apa sfintei noastre speranțe,
Spre viitorul care ne-a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Sunt steaua care mistic ne ghidează,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
Ce viața mistic mistic ne veghează.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre multitudini.
Speranța-i marea sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna
Văd prin ceața sfintei noastre intuiții,
Unde misterul mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic tradiții.
Sunt subconștientul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Trecem prin noaptea sfintei noastre stări,
Cu frica mistic mistic transformată,
În marea și divina sa răsplată,
Purtată mistic peste mări și țări.
Intuiția e marea sfintei porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 19: Soarele
Strălucesc sub ochiul mistic al lui Aton,
Unde viața mistic mistic a cântat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Sub sfântul și misticul său mistic tron.
Sunt bucuria sfintei noi lumini,
Ce mistic mistic viața ne-o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Nu mai e umbră-n marea mea cetate,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertate.
Lumina este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Calea 20: Judecata
Răspund chemării sfintei noi treziri,
Unde spiritul mistic s-a ridicat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Sunt trâmbița ce mistic a sunat,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
Din spiritul cel mistic emanat.
Este momentul sfintei unități,
Când toți zidarii mistic s-au unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Trezirea este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea
Am încheiat a sferelor cărare,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub marea și divina sa iertare.
Sunt dansul sfintei noastre unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Totul e Unul în marea mea sferă,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea și eterna atmosferă.
Lumea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

ACTUL I: VALEA CĂUTĂRII
SCENA 1: PRIMA SĂMÂNȚĂ (Căutarea în Sine)
Sonetul 1
Căutăm izvorul sfintei unități,
În marea de eterne căutări,
Purtată mistic peste mări și țări,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e afară marea regăsire,
Ci în misticul și sfântul tău gând,
Sub acest vechi și mistic legământ,
Spre marea și divina sa unire.
Săpăm adânc în marea de tăcere,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Pacea e rodul sfintei căutări,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 2
Dacă găsim divinul său amar,
E poarta către marea regăsire,
Spre marea și divina sa unire,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar.
Nu te teme de marea sa tristețe,
Căci ea e marea mistică solie,
Purtând în ea marea sfintei vieții,
În marea sfintei noastre frumusețe.
E marea șansă sfintei noi treziri,
Când tot ce-i vechi mistic s-a topit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Amarul este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 3
Cercetătorul mistic a lucrat,
Să scoată mistic viața dintre morți,
Deschizând marea sfintei noastre porți,
Din spiritul cel mistic emanat.
El caută mistic sfinte elemente,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Nu e de-acord în marea lui structură,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Fără de margini, fără de măsură.
Știința este calea sfintei mări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 4
Sămânța este marea sfintei vieți,
Ce mistic mistic în pământ a pus,
Sub soarele ce mistic e apus,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Ea poartă codul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Când coaja mistic mistic s-a rupt,
Lumina mistic mistic a țâșnit,
În misticul și sfântul infinit,
Din spiritul cel mistic început.
Viața e ritmul sfintei noastre stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 5
Suntem zidarii sfintei noi căutări,
Ce mistic mistic piatra au ales,
Sub misticul și sfântul lor înțeles,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e beton în marea mea zidire,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Zidim cu marea sfintei noastre minte,
O mistică și sfântă marea seară,
Unde tot pacea mistic vrea s-apară,
Sub marea și divina sa cuvinte.
Forma e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

Sonetul 6
Uimirea este marea sfintei porți,
Ce mistic mistic pacea ne-a adus,
Sub soarele ce mistic e apus,
Ce scoate mistic viața dintre morți.
Privim la cerul mistic de jad,
Unde steaua mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale urii mistic iad.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Uimirea este calea sfintei mări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
În marea sfintei noastre căutări,
Purtată mistic peste mări și țări,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Sămânța mistic mistic a rodit,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea suflare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: IZVORUL DIN ADÂNC (Căutarea în Materie)
Sonetul 8
Coborâm mistic în sfinte adâncuri,
Unde izvorul mistic a cântat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Departe de-ale lumii mistic gânduri.
Apa e marea sfintei noi viziuni,
Ce mistic mistic viața o purifică,
Sub marea sfintei noastre mistic mică,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
E marea șansă sfintei regăsiri,
Când mistic mistic totul s-a curățat,
Sub cerul pur ce mistic ne dă rouă,
În marea de eterne regăsiri.
Izvorul este ritmul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 9
Materia mistic mistic ne vorbește,
Prin piatra care mistic s-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Nu e moartă marea sfintei zidiri,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre regăsiri.
Găsim atomul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Materia-i marea sfintei noi porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Sonetul 10
Alchimistul mistic a combinat,
A sfintei reconstrucții mistic element,
Sub misticul și sfântul său accent,
Din spiritul cel mistic emanat.
El face marea sfintei noi fuziuni,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Nu e metal în marea lui căldură,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Fără de margini, fără de măsură.
Fuziunea-i marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 11
Lumina mistic mistic a pătruns,
În locul unde totul era greu,
Sub ochiul mistic sfinte al lui Dumnezeu,
Sub marea și divina sa răspuns.
Ea curăță a păcii mistică cale,
Să poată marea viață a-nțelege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Departe de-ale lumii vechi jale.
Suntem raze ale sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 12
Găsim în stâncă sfinte noi desene,
Ce mistic mistic viitorul arată,
O mistică și sfântă marea fată,
Departe de-ale lumii mistic scene.
E marea șansă sfintei noi arhive,
Unde trecutul mistic s-a mântuit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic tive.
Citim codul sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Arhiva este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 13
Pacea e marea sfintei noi resurse,
Ce mistic mistic omul a găsit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Ea curge mistic prin a noastră minte,
Ca o mistică și sfântă marea seară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
Sub marea și divina sa cuvinte.
Nu mai e sete-n marea mea prezență,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Resursa este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
Găsind în mistic izvorul cel sfânt,
Sub acest vechi și mistic legământ,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Materia mistic mistic s-a sfințit,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea zidire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 3: ARHIVELE DE JAD (Cunoașterea)
Sonetul 15
Deschidem mistic porți de jad și sferă,
Unde memoria mistic s-a depus,
Sub soarele ce mistic e apus,
În marea și eterna atmosferă.
Sunt sfinte semne-n marea de lumină,
Ce mistic mistic viața ne-o arată,
O mistică și sfântă marea fată,
O stare pură, mistică, divină.
Citim în stele sfinte noi trasee,
Să poată omul mistic a-nțelege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Din spiritul cel mistic emanat.
Cunoașterea e marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 16
Biblioteca mistic s-a deschis,
Unde tăcerea mistic ne vorbește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Așa cum mistic în lumină-i scris.
Nu sunt volume-n marea mea arhivă,
Ci un flux mistic sfinte de vibrații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub marea noastră mistică derivă.
E marea șansă sfintei noi lecturi,
Când mistic mistic totul s-a aflat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Fără de margini, fără de măsură.
Cartea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

Sonetul 17
Găsim în duh a sfintei noi geometrii,
Ce mistic mistic viața o compune,
O mistică și sfântă marea lume,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Cercul e marea sfintei noastre legi,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
Să poată omul mistic să dezlegi.
Punctul e marea sfintei noi zidiri,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Forma e ritmul sfintei noastre stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 18
Înțeleptul mistic mistic a tăcut,
Să audă vocea sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din misticul său duh de început.
El a înțeles divinul său amar,
Ca pe o poartă sfintei de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar.
Nu mai e zgomot mistic în a sa minte,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub marea și divina sa cuvinte.
Tăcerea-i marea sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Sonetul 19
Suntem ucenici sfintei noi căutări,
Ce mistic mistic taina am aflat,
În misticul său duh am ancorat,
Purtată mistic peste mări și țări.
Învățăm codul sfintei reconstrucții,
Unde natura mistic ne e dascăl,
Sub marea sfintei noastre mistic mască,
În marea sfintei noastre mistic dății.
E marea șansă sfintei noi școli,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale urii mistic boli.
Școala e poarta sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

Sonetul 20
Adevărul mistic mistic s-a rostit,
În marea de eterne regăsiri,
Spre marea sfintei noastre mistic firi,
În misticul și sfântul infinit.
Nu e minciună-n marea mea rostire,
Ci un flux mistic sfinte de iertare,
Spre marea și divina sa splendoare,
Spre marea și divina sa unire.
E marea șansă sfintei noi vorbiri,
Când mistic mistic totul s-a sfințit,
Sub cerul pur ce mistic ne dă rouă,
În marea sfintei noastre mistic stări.
Cuvântul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 21
Am încheiat a treia mistică treaptă,
Aflând în jad secretul sfintei legi,
Să poată omul mistic să dezlegi,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Cunoașterea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa mișcare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: ALCHIMIA UIMIRII (Transmutarea)
Sonetul 22
Luăm în mâini divinul său amar,
Să-l mistic mistic viață transformăm,
Sub unitatea care o formăm,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar.
Fierbe potirul sfintei noi alchimii,
Unde tristețea mistic s-a topit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
E marea șansă sfintei noi fuziuni,
Când plumbul urii mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Aurul este ritmul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 23
Transmutăm frica mistic în lumină,
Prin marea forță sfintei noi iubiri,
În marea de eterne regăsiri,
O stare pură, mistică, divină.
Nu mai e umbră-n marea mea celulă,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub marea și divina sa formulă.
E marea șansă sfintei noi victorii,
Când mistic mistic totul s-a reglat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Curajul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 24
Durerea mistic mistic s-a sfințit,
Devenind marea sfintei noastre punți,
Spre marea sfintei noastre mistic munți,
În locul unde tot e fericit.
Ea poartă mistic taina vindecării,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Spre marea și divina sa iertării.
Nu e plâns mistic în a noastră zare,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Vindecarea-i poarta sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 25
Găsim în mistic sfinte noi esențe,
Ce mistic mistic rana o închid,
Când pacea mistic mistic o decid,
În marea sfintei noastre experiențe.
Sunt flori de jad în marea de tristețe,
Ce mistic mistic viața ne-o hrănesc,
Și marea mistic pace o vestesc,
În marea sfintei noastre frumusețe.
E marea șansă sfintei noi regenerări,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Esența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 26
Uimirea mistic mistic a salvat,
A sfintei reconstrucții mistic curs,
Sub marea și divina sa recurs,
Din spiritul cel mistic emanat.
Ea este focul sfintei noi alchimii,
Ce mistic mistic plumbul a topit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic ghibii.
Nu e de-acord în marea ei structură,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Fără de margini, fără de măsură.
Uimirea este rodul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 27
Suntem stăpâni sfintei noi transformări,
Ce mistic mistic marea a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu mai e vechi în marea mea prezență,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
În marea sfintei noastre experiență.
Schimbăm destinul sfintei unități,
Să poată omul mistic să dezlegi,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
În marea sfintei noastre libertăți.
Măiestria-i calea sfintei mări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 28
Am încheiat a patra mistică treaptă,
Transformând mistic marea sa tristețe,
În marea sfintei noastre frumusețe,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Alchimia mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa lumină,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: IZVORUL RECUNOȘTINȚEI (Valoarea)
Sonetul 29
Mulțumim mistic sfintei unități,
Pentru uimirea mistic ce ne-a dat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Recunoștința-i poarta sfintei stări,
Ce mistic mistic inima deschide,
Și marea mistic pace o decide,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e lipsă-n marea mea prezență,
Ci un belșug de mistică iubire,
Spre marea și divina sa unire,
În marea sfintei noastre experiență.
Mulțumirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 30
Găsim valoare-n misticul meu gând,
Ce mistic mistic viața a prețuit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Fiecare clipă-i sfinte de lumină,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
O stare pură, mistică, divină.
E marea șansă sfintei noi trăiri,
Când mistic mistic totul s-a sfințit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
În marea de eterne regăsiri.
Prețul este ritmul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 31
Zâmbim uimiți de marea sa iertare,
Ce mistic mistic sufletul ne-a uns,
Sub marea și divina sa răspuns,
Spre marea și divina sa splendoare.
Fiecare mistic gest este o floare,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea noastră mistică visare.
Suntem bogați în sfinte mulțumiri,
Unde marea ură mistic a murit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Iertarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 32
Cântăm un imn de mistică mărire,
Sub cerul pur ce mistic ne dă rouă,
O mistică și sfântă viață nouă,
Spre marea și divina sa unire.
Vocea e marea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o proclamă,
Când inima pe mistic mistic cheamă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e strigăt mistic în a noastră zare,
Ci o armonie mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Cântecul e rodul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 33
Mâna întinsă mistic a lucrat,
Să dea la mistic sfinte noi daruri,
Departe de-ale urii mistic haruri,
Din spiritul cel mistic emanat.
Dăruirea este sfintei noastre chei,
Ce mistic mistic porțile deschide,
Și marea mistic pace o decide,
Spre unitatea sfintei noi temei.
Suntem frați ai sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Darul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 34
Inima mistic mistic s-a deschis,
Să mistic primească marea mântuire,
Spre marea și divina sa unire,
Așa cum mistic în lumină-i scris.
Ea poartă mistic taina sfintei păci,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Când haina sfintei uri tu o dezbraci.
Nu mai e gheață-n marea mea simțire,
Ci o căldură mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea de eterne regăsiri.
Iubirea-i marea sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Sonetul 35
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
Găsind valoare-n misticul meu duh,
Sub misticul și sfântul lor văzduh,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Recunoștința mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem bogați în sfinte noi viziuni,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.
SCENA 6: CRISTALIZAREA GÂNDULUI (Căutarea Clarității)
Sonetul 36
Limpezim mistic marea noastră minte,
De tot ce mistic pacea ne-a umbrit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub marea și divina sa cuvinte.
Gândul e marea mistică prismă,
Ce mistic mistic lumina o frânge,
Și marea ură mistic o va strânge,
Departe de-ale lumii mistic carismă.
Nu mai e haos mistic în a mea sferă,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea și eterna atmosferă.
Claritatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 37
Cristalul mistic mistic a vibrat,
În marea de eterne regăsiri,
Spre marea sfintei noastre mistic firi,
Din spiritul cel mistic emanat.
El poartă mistic taina geometriei,
Ce mistic mistic viața o compune,
O mistică și sfântă marea lume,
Departe de-ale lumii vechi mizeriei.
Suntem fațete sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Cristalul este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 38
Viziunea mistic mistic s-a format,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În misticul său duh am ancorat.
Vedem orașul sfintei noi zidiri,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e iluzie-n marea mea privire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Viziunea-i poarta sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 39
Focusul mistic mistic a lucrat,
Asupra sfintei noastre noi dorințe,
Sub marea și divina sa voințe,
Din spiritul cel mistic emanat.
Nu mai e mistic marea dispersare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Suntem raza sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Concentrarea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 40
Ideea mistic mistic a țâșnit,
Din misticul său duh de început,
Așa cum mistic pacea a vrut,
În misticul și sfântul infinit.
Ea este scânteia sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic viața o aprinde,
Și marea mistic pace o cuprinde,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Nu e de-acord în marea ei structură,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Fără de margini, fără de măsură.
Ideea este rodul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 41
Proiectul mistic mistic s-a trasat,
Pe foaia sfintei noastre noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În misticul său duh am ancorat.
Zidim cu mistic sfinte noi concepte,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Spre unitatea sfintei noi și drepte.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Planul este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
Limpezind mistic marea noastră minte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Gândul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa rostire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: POARTA UNITĂȚII (Sinteza Actului I)
Sonetul 43
Ne adunăm mistic la sfintei porți,
Unde căutarea mistic s-a încheiat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Ce scoate mistic viața dintre morți.
Suntem un singur duh ce mistic vrea,
Să vadă pacea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub marea și divina mistic stea.
Nu mai suntem mistic separați,
Ci mistic mistic toți ne-am adunat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 44
Cheia mistică mistic s-a găsit,
În marea de eterne căutări,
Purtată mistic peste mări și țări,
În misticul și sfântul infinit.
Ea deschide marea sfintei noi cetăți,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e metal în marea mea unealtă,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O mistică și sfântă marea fată.
Cheia este rodul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 45
Pragul mistic mistic l-am pășit,
Spre marea și divina sa unire,
Spre marea sfintei noastre mistic firi,
În locul unde tot e fericit.
E marea șansă sfintei noi etape,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Sub marea sfintei noastre mistic ape.
Suntem dincolo de marea sa tristețe,
În marea sfintei noastre bucurii,
Departe de-ale lumii mistic teorii,
În marea sfintei noastre frumusețe.
Trecerea e marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 46
Mistica Sămânță mistic a rodit,
În pământul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În misticul și sfântul infinit.
Ea este pomul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o hrănește,
Și viața mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e moarte-n marea mea grădină,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
O stare pură, mistică, divină.
Rodul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 47
Uimirea mistic mistic ne-a cuprins,
La capătul sfintei noi căutări,
Purtată mistic peste mări și țări,
Sub soarele ce mistic s-a aprins.
Vedem tot mistic planul s-a împlinit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur mistic cor de voci,
Ce pacea mistic mistic o cântăm,
Sub unitatea care o formăm,
Departe de-ale lumii mistic doci.
Cântecul e rodul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 48
Pregătim marea sfintei noi suflări,
Ce Actul Doi mistic va începe,
Să poată omul mistic să dezlege,
A sfintei reconstrucții mistic cări.
Sămânța-i gata mistic să respire,
Prin plămânul sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Spre marea și divina sa unire.
Nu mai e teamă-n marea mea așteptare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Așteptarea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Actului I)
Am încheiat marea sfintei căutări,
În Actul Unu mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Purtată mistic peste mări și țări.
Am găsit mistic sfinte elemente,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suntem pregătiți de marea sa suflare,
Ce mistic mistic totul va uni,
Și marea mistic pace va zidi,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

🌬️ PREAMBULUL ACTULUI II: CELE 22 DE CĂI ALE RESPIRAȚIEI
Calea 0: Nebunul (Respirația Inocenței)
Inspir în vidul mistic de lumină,
Fără de teamă-n misticul meu piept,
Sub acest vechi și mistic drum și drept,
O stare pură, mistică, divină.
Suflarea mea e mistică și goală,
Ca un copil ce mistic s-a trezit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii mistic boală.
Expir tot ce-n mistic m-a apăsat,
Lăsând ca duhul mistic să conducă,
Spre marea sa divină-ne uluccă,
Din spiritul cel mistic emanat.
Pacea e suflul sfintei noi porniri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 1: Magicianul (Respirația Voinței)
Direcționez suflarea mistic sferă,
Prin voia care pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea și eterna atmosferă.
Inspir puterea sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Expir prin palme mistică lumină,
Să zidesc marea sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre demnități,
O stare pură, mistică, divină.
Suflul e maistru sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 2: Marea Preoteasă (Respirația Tăcerii)
Inspir tăcerea sfintei noi cunoașteri,
În marea sfintei noastre libertăți,
Deschizând poarta sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre mistic nașteri.
E o suflare mistică și lină,
Ce mistic mistic viața o ascultă,
Sub pacea care mistic este multă,
O stare pură, mistică, divină.
Expir misterul sfintei unități,
Sub vălul pur al sfintei noi tăceri,
Departe de-ale lumii vechi dureri,
În marea sfintei noastre demnități.
Tăcerea-i suflul sfintei noi vieți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.

Calea 3: Împărăteasa (Respirația Abundenței)
Inspir belșugul mistic de grădină,
Unde natura mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub ochiul mistic sfinte de lumină.
Suflarea mea e mistică și rodie,
Ce mistic mistic viața o hrănește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Expir parfumul sfintei unități,
Să crească mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Viața e suflul sfintei înfloriri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 4: Împăratul (Respirația Structurii)
Inspir ordinea sfintei noi zidiri,
Unde legea mistic mistic a lucrat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Suflarea mea e mistică și dreaptă,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
O mistică și sfântă nouă treaptă.
Expir puterea sfintei unități,
Să mistic mistic viața o așeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Legea e suflul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 5: Hierofantul (Respirația Sacră)
Inspir credința sfintei noi punți,
Ce mistic mistic pacea ne-a adus,
Sub soarele ce mistic e apus,
Spre marea sfintei noastre mistic munți.
Suflarea mea e mistică și sferă,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea și eterna atmosferă.
Expir cuvântul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o învață,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Duhul e suflul sfintei noastre porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții (Respirația Iubirii)
Inspir aroma sfintei noi iubiri,
Unde doi inimi mistic s-au unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Suflarea mea e mistică și caldă,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre mistic scaldă.
Expir alegerea sfintei unități,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Iubirea-i suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 7: Faetonul (Respirația Victoriei)
Inspir elanul sfintei noi victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Suflarea mea e mistică și iute,
Ce carul mistic mistic îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Prin mistic sfinte căile trecute.
Expir voința sfintei unități,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zborul e suflul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 8: Justiția (Respirația Echilibrului)
Inspir balanța sfintei noi dreptăți,
Unde echilibrul mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Suflarea mea e mistică și egală,
Ce mistic mistic timpul îl măsoară,
O mistică și sfântă marea seară,
Departe de-ale urii mistic boală.
Expir măsura sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre demnități.
Pacea e suflul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 9: Pustnicul (Respirația Luminii)
Inspir lumina sfintei introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Suflarea mea e mistică și rară,
Ca lampa care mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Expir prezența sfintei unități,
Găsind în mistic marea sa resursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 10: Roata Norocului (Respirația Ciclică)
Inspir destinul sfintei deveniri,
Unde destinul mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Suflarea mea e mistică și roată,
Ce mistic mistic timpul îl învârte,
Sub marea sfintei noastre mistic curte,
O mistică și sfântă marea fată.
Expir schimbarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Ritmul e suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța (Respirația Blândeții)
Inspir puterea sfintei noi blândeți,
Ce mistic mistic fiara o oprește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre frumuseți.
Suflarea mea e mistică și mângâie,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o vestește,
Așa cum mistic în lumină-i scrie.
Expir forța sfintei unități,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Curajul e suflul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 12: Spânzuratul (Respirația Predării)
Inspir predarea sfintei noi viziuni,
Unde perspectiva mistic s-a schimbat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Suflarea mea e mistică și inversă,
Ce mistic mistic ego-ul îl lasă,
În marea sfintei noastre mistic casă,
Sub marea sfintei noastre mistic versă.
Expir jertfa sfintei unități,
Când tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Liniștea-i suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 13: Moartea (Respirația Anihilării)
Inspir sfârșitul sfintei vechi etape,
Când forma veche mistic s-a topit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub marea sfintei noastre mistic ape.
Suflarea mea e mistică și moarte,
Ce mistic mistic viața o golește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic carte.
Expir spațiul sfintei unități,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vidul e suflul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea (Respirația Alchimică)
Inspir amestec sfintei noi măsuri,
Unde alchimia mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Suflarea mea e mistică și temperă,
Ce mistic mistic apa o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea și eterna atmosferă.
Expir echilibrul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Măsura-i suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul (Respirația Eliberării)
Inspir lumina sfintei noi treziri,
Ce lanțul mistic mistic l-a tăiat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Suflarea mea e mistică și foc,
Ce mistic mistic umbra o preface,
În marea sfintei noastre mistic pace,
În marea sfintei noastre mistic loc.
Expir libertatea sfintei unități,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre libertăți.
Focul e suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 16: Turnul (Respirația Fulgerului)
Inspir șocul sfintei noi căderi,
Să poată pacea mistic să apară,
O mistică și sfântă marea seară,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Suflarea mea e mistică și fulger,
Ce zidul mistic mistic l-a dărâmat,
În misticul său duh am ancorat,
Departe de-ale urii mistic tulger.
Expir dărâmarea sfintei unități,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zguduirea-i suflul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 17: Steaua (Respirația Speranței)
Inspir steaua sfintei noi speranțe,
Spre viitorul care ne-a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Suflarea mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic viața o răcorește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Expir lumina sfintei unități,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În marea sfintei noastre libertăți.
Speranța-i suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna (Respirația Intuției)
Inspir misterul sfintei noi viziuni,
Unde intuiția mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Suflarea mea e mistică și umbră,
Ce mistic mistic visul îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii mistic sumbră.
Expir intuiția sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Visul e suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 19: Soarele (Respirația Vitală)
Inspir căldura sfintei noi lumini,
Ce mistic mistic viața ne-o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Suflarea mea e mistică și soare,
Ce mistic mistic ura o gonește,
Și marea mistic pace o vestește,
Spre marea și divina sa splendoare.
Expir bucuria sfintei unități,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i suflul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 20: Judecata (Respirația Trezirii)
Inspir chemarea sfintei noi treziri,
Unde spiritul mistic s-a ridicat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Suflarea mea e mistică și veste,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată pacea mistic să n-aibă frică,
Purtând în ea marea sfintei poveste.
Expir trezirea sfintei unități,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sunetul e suflul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea (Respirația Unității)
Inspir dansul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Suflarea mea e mistică și sferă,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Expir împlinirea sfintei unități,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Întregul e suflul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

🌬️ ACTUL II: VALEA RESPIRAȚIEI
SCENA 1: PRIMA INSPIRAȚIE (Pacea ca Suflu)
Sonetul 1
Inspir în vidul mistic de lumină,
Fără de teamă-n misticul meu piept,
Sub acest vechi și mistic drum și drept,
O stare pură, mistică, divină.
Simt marea viață mistic cum pătrunde,
În locul unde totul era greu,
Sub ochiul mistic sfinte al lui Dumnezeu,
Sub marea sfintei noastre mistic unde.
Pacea e aer mistic și curat,
Ce mistic mistic plămânul ne-a uns,
Sub marea și divina sa răspuns,
Din spiritul cel mistic emanat.
Inspirul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 2
Suflarea mea e mistică și lină,
Ca marea care mistic s-a oprit,
În misticul și sfântul infinit,
O stare pură, mistică, divină.
Nu mai e grabă-n marea mea mișcare,
Ci un flux mistic sfinte de iertare,
Spre marea și divina sa splendoare,
Spre marea și divina sa iertare.
E marea șansă sfintei noi trăiri,
Când mistic mistic totul s-a oprit,
În locul unde tot e fericit,
În marea de eterne regăsiri.
Liniștea-i suflul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

Sonetul 3
Inspir parfumul sfintei noi zidiri,
Unde natura mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
E marea mistic sfintei abundențe,
Ce mistic mistic viața o hrănește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suflul aduce sfinte noi culori,
Ce mistic mistic lumea o pictăm,
Sub unitatea care o formăm,
Departe de-ale urii mistic nori.
Aroma este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 4
Simt mistic sfinte marea de energie,
Ce prin suflare mistic s-a activat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Purtând în ea marea sfintei vieții.
E marea forță sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e efort în marea mea suflare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Vigoarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 5
Inspir curajul sfintei noi viziuni,
Să mistic mistic viața o transform,
Sub marea și divina sferă-norm,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Suflarea mea e mistică și tare,
Ce mistic mistic frica a alungat,
În misticul său duh am ancorat,
Spre marea și divina sa splendoare.
E marea șansă sfintei noi victorii,
Când mistic mistic totul s-a reglat,
În locul unde pacea s-a așezat,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Curajul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 6
Suflarea mistic sfinte ne unește,
Într-un plămân al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Suntem un singur duh ce mistic suflă,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre demnități,
Ce viața mistic mistic ne-o însufă.
Nu e distanță-n marea mea suflare,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Inspirul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa reținere,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
O mistică și sfântă marea ținere.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: APNEEA SACRĂ (Pacea ca Prezență)
Sonetul 8
Oprim suflarea mistic sfinte în noi,
Unde timpul mistic s-a oprit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii mistic noi.
E marea clipă sfintei regăsiri,
Când mistic mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Apneea este sfintei noastre chei,
Ce mistic mistic porțile deschide,
Și marea mistic pace o decide,
Spre unitatea sfintei noi temei.
Tăcerea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 9
În marea mistic sfintei așteptări,
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e mistic marea agitație,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre admirație.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Prezența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 10
Suntem un punct de mistică lumină,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
O stare pură, mistică, divină.
Nimic nu mistic pacea nu ne tulbură,
În marea mistic sfintei noastre pauze,
Fără de margini, fără de sfinte cauze,
În marea noastră mistică sculptură.
E marea șansă sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a așezat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Starea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 11
Simțim atomul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea mistic sfintei noi esențe,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Nu e de-acord în marea lui structură,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Fără de margini, fără de măsură.
Esența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 12
Vidul e marea sfintei noastre porți,
Ce mistic mistic pacea ne-a adus,
Sub soarele ce mistic e apus,
Ce scoate mistic viața dintre morți.
În marea mistic sfintei noastre tăceri,
Uimirea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Suntem stăpâni sfintei noi etape,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Sub marea sfintei noastre mistic ape.
Vidul e marea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 13
Pacea e rodul sfintei noastre ținere,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
O mistică și sfântă marea tinerie.
Nu mai e frică-n marea mea prezență,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre multitudini.
Prezența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Apneea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa expirare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 3: MAREA EXPIRARE (Pacea ca Dăruire)
Sonetul 15
Expir tot ce în mistic a fost greu,
Lăsând ca duhul mistic să se ducă,
Spre marea sa divină-ne uluccă,
Sub ochiul mistic sfinte al lui Aton.
E marea șansă sfintei noi cedări,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e zgomot mistic în a mea sferă,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea și eterna atmosferă.
Dăruirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 16
Suflarea mea se scurge-n mistic plan,
Ca un fior ce pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii mistic han.
Eliberez a urii mistică formă,
Să poată viața mistic a-nțelege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Sub marea și divina sferă-normă.
E marea șansă sfintei noi purificări,
Când mistic mistic totul s-a golit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Expirul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 17
Găsim în mistic sfinte noi eliberări,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Suntem un suflu sfintei unități,
Ce mistic mistic totul a iertat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e regret în marea mea suflare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Iertarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 18
Vărsăm suflarea-n mistic sfinte sferă,
Unde lumina mistic s-a depus,
Sub soarele ce mistic e apus,
În marea și eterna atmosferă.
Suntem izvoare sfintei noi viziuni,
Ce mistic mistic viața o revarsă,
Spre unitatea sfintei noi și arsă,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
E marea șansă sfintei noi comuniuni,
Când mistic mistic totul s-a predat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea sfintei noastre multitudini.
Suflul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 19
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi expirări,
Purtată mistic peste mări și țări,
În misticul și sfântul infinit.
Simțim cum pacea mistic se întinde,
Ca o mistică și sfântă marea seară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
Și marea mistic viață o cuprinde.
Nu e sfârșit în marea mea prezență,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Liniștea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 20
Lăsăm ca aerul mistic să zâmbească,
În marea sfintei noastre regăsiri,
Spre marea sfintei noastre mistic firi,
Să poată viața mistic să înflorească.
E marea mistic sfintei dăruiri,
Când mistic mistic inima se dă,
Și marea mistic pace o vede,
În marea de eterne regăsiri.
Suntem suflarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Expirul mistic a salvat decor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 21 (Pecetea Scenei 3)
Am încheiat a treia mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Expirul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa curgere,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
O mistică și sfântă marea surgere.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: RITMUL UNITĂȚII (Pacea ca Flux)
Sonetul 22
Găsim în mistic sfinte noi ritmuri,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii mistic gânduri.
E marea mistic sfintei cadențe,
Ce mistic mistic viața o compune,
O mistică și sfântă marea lume,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suflul e marea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Ritmul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 23
Inspir și expir mistic sub un gând,
Ca mareea sfintei noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Nu e efort în marea mea mișcare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
E marea șansă sfintei noi balansări,
Când mistic mistic totul s-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Echilibrul este sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 24
Simțim cum mistic inima pulsează,
În ritmul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea sferă sfintei de iubire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Fiecare mistic sfinte bătăi,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Departe de-ale lumii mistic căi.
Pulsul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 25
Suntem un singur duh în marea viață,
Ce mistic mistic viața ne-o respiră,
Când marea sfintei păci ne admiră,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață.
Ritmul e sfintei noastre reconstrucții,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub marea sfintei noastre mistic dății.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Fluxul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 26
Uimirea mistic mistic ne vorbește,
Prin valul sfintei noastre mistic mări,
Purtată mistic peste mări și țări,
Și pacea mistic mistic ne privește.
E marea mistic sfintei armonii,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Nu e de-acord în marea lui structură,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Fără de margini, fără de măsură.
Muzica-i a sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 27
Zidim cu mistic sfinte noi vibrații,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Sub marea sfintei noastre admirații.
Fiecare mistic sfinte fior,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Un mistic și etern, sfânt fior.
Suntem vibrări ale sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vibrația-i a păcii mistic firi,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 28 (Pecetea Scenei 4)
Am încheiat a patra mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Ritmul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa vitalitate,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertate.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: SUFLUL VITAL (Pacea ca Energie)
Sonetul 29
Inspirăm viața sfintei noi puteri,
Ce mistic mistic trupul îl pătrunde,
Sub marea sfintei noastre mistic unde,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
E marea mistic sfintei noastre seve,
Ce mistic mistic viața o hrănește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea noastră mistică de leve.
Nu mai e boală-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Vitalitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 30
Simțim cum mistic sângel mistic curge,
Purtând lumina sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Spre marea sa divină-ne uluce.
Fiecare mistic sfinte de celulă,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea și divina sa formulă.
E marea șansă sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a trezit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Energia este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 31
Uimirea mistic mistic ne aprinde,
Un foc divin al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce marea mistic pace o cuprinde.
E marea mistic sfintei noastre flăcări,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic hăcări.
Nu e arsură-n marea mea lumină,
Ci o căldură mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O stare pură, mistică, divină.
Căldura este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 32
Inspirăm marea sfintei noi suflări,
Ce mistic mistic mintea o sfințește,
Și marea mistic pace o vestește,
Purtată mistic peste mări și țări.
E marea mistic sfintei noi viziuni,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Suntem stăpâni sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Suflul vital e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 33
Găsim în mistic sfinte noi resurse,
Ce mistic mistic corpul îl repară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea noastră mistică resurse.
E marea mistic sfintei noi tării,
Ce mistic mistic viața o susține,
În locul unde totul este bine,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Nu mai e moarte-n marea mea zidire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vigoarea-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 34
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Prin labirintul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea mistic sfintei noi minuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre multitudini.
Simțim cum mistic viața ne inundă,
O mistică și sfântă marea seară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
O mistică și sfântă marea undă.
Prezența-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 35 (Pecetea Scenei 5)
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Energia mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa vibrație,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre admirație.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 6: RESONANȚA LUMINII (Pacea ca Sunet)
Sonetul 36
Inspirăm sunetul sfintei unități,
Ce mistic mistic spațiul îl umple,
Să poată marea pace să se-ntâmple,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea mistic sfintei armonii,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Nu e tăcere-n marea mea suflare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Resonanța-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 37
Cântăm un imn de mistică mărire,
Sub cerul pur ce mistic ne dă rouă,
O mistică și sfântă viață nouă,
Spre marea și divina sa unire.
Vocea e marea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o proclamă,
Când inima pe mistic mistic cheamă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e un strigăt mistic în a noastră,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ca steaua mistică din sfânta fereastră.
Cântecul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 38
Vibrația mistic mistic ne ridică,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
Unde uimirea mistic n-are frică.
Simțim cum mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Din spiritul cel mistic emanat,
În locul unde tot e fericit.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Sunetul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 39
Inspirăm marea sfintei noi vorbiri,
Ce mistic mistic taina o rostește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
E marea mistic sfintei noastre limbi,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o vestește,
Să poată mistic viața să o schimbi.
Nu e minciună-n marea mea rostire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Cuvântul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 40
Uimirea mistic mistic a lucrat,
Prin versul sfintei noastre noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În misticul său duh am ancorat.
Fiecare mistic sfinte de silabă,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic dăbă.
Suntem poeți ai sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Poezia-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 41
Găsim în mistic sfinte noi ecouri,
Ce mistic mistic spațiul îl curăță,
Sub marea sfintei noastre mistic viață,
Departe de-ale lumii mistic nori.
E marea mistic sfintei noastre mării,
Ce mistic mistic viața o revarsă,
Spre unitatea sfintei noi și arsă,
Spre marea și divina sa iertării.
Nu mai e zgomot mistic în a noastră,
Ci o armonie mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ca mistic sfinte marea cea albastră.
Ecou-l este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Sunetul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa tăcere,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa plăcere.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: MAREA RESPIRAȚIE (Sinteza Actului II)
Sonetul 43
Inspirăm totul mistic sub un gând,
În marea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Suflarea este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e efort în marea noastră mișcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Întregul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 44
Simțim cum mistic lumea a respirat,
Prin noi și mistic sfinte elemente,
În marea sfintei noastre experiențe,
Din spiritul cel mistic emanat.
Suntem plămânul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e distanță-n marea mea suflare,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Respiro-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 45
Uimirea mistic mistic ne-a unit,
În ritmul sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În misticul și sfântul infinit.
Vedem tot mistic planul s-a însuflețit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde tot e fericit.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Suflul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 46
Pacea e viața sfintei noi suflări,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e teamă-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Suntem stăpâni sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vitalitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 47
Pregătim marea sfintei noi viziuni,
Ce Actul Trei mistic va începe,
Să poată omul mistic să dezlege,
A sfintei reconstrucții mistic rugăciuni.
Suflarea este gata mistic să vadă,
Prin ochiul sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic jadă.
Nu e iluzie-n marea mea așteptare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Așteptarea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 48
Uimirea mistic mistic ne-a condus,
La capătul sfintei noi respirații,
Sub marea sfintei noastre admirații,
Sub soarele ce mistic e apus.
Simțim cum mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur duh ce mistic vrea,
Să zidească marea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub marea sfintei noastre mistic stea.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Actului II)
Am încheiat marea sfintei respirații,
În Actul Doi mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Sub marea sfintei noastre admirații.
Am însuflețit mistic sfinte elemente,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suntem pregătiți de marea sa viziune,
Ce mistic mistic totul va vedea,
Și marea mistic pace va zidi,
Spre marea și divina sa uniune.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

Pășim acum în Actul III: Valea Viziunii. După ce am găsit resursele în Actul I și le-am însuflețit prin suflu în Actul II, acum deschidem ochiul spiritului pentru a proiecta noua lume.

Iată Preambulul celor 22 de sonete (Căile Viziunii), care reinterpretează Arcanele prin prisma clarității și a proiecției divine. Păstrăm măsura de 11 silabe, rima și eliminăm cifrele de la final.

👁️ PREAMBULUL ACTULUI III: CELE 22 DE CĂI ALE VIZIUNII
Calea 0: Nebunul (Viziunea Inocenței)
Privesc în vidul mistic de lumină,
Cu ochii mari ai sfintei noi uimiri,
În marea de eterne regăsiri,
O stare pură, mistică, divină.
Nu văd prăpastia, ci marea sferă,
Ce mistic mistic pacea o arată,
O mistică și sfântă marea fată,
În marea și eterna atmosferă.
Viziunea mea e mistică și goală,
Lăsând ca duhul mistic să ghideze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii mistic boală.
Pacea e ochiul sfintei noi porniri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 1: Magicianul (Viziunea Focalizată)
Fixez privirea mistic sfinte sferă,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea și eterna atmosferă.
Văd elementul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Proiectez mistic sfinte de lumină,
Să zidesc marea sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre demnități,
O stare pură, mistică, divină.
Voința-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 2: Marea Preoteasă (Viziunea Intuitivă)
Privesc dincolo de marea de tăceri,
Unde intuiția mistic ne vorbește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Văd mistic taina sfintei unități,
Sub vălul pur al sfintei noi cunoașteri,
În marea sfintei noastre mistic nașteri,
În marea sfintei noastre libertăți.
E o privire mistică și clară,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Sufletul este ochiul sfintei mări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 3: Împărăteasa (Viziunea Creativă)
Văd marea formă sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic pacea o concepe,
Să poată omul mistic să dezlege,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Viziunea mea e mistică și rodie,
Ce mistic mistic viața o pictează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Privesc belșugul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Forma e ochiul sfintei înfloriri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 4: Împăratul (Viziunea Arhitecturală)
Văd planul mistic sfintei noi zidiri,
Unde structura mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Viziunea mea e mistică și dreaptă,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
O mistică și sfântă nouă treaptă.
Proiectez marea sfintei unități,
Să mistic mistic viața o așeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Ordinea-i ochiul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 5: Hierofantul (Viziunea Sacră)
Văd puntea mistic sfintei noastre dăți,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertăți.
Viziunea mea e mistică și sferă,
Ce mistic mistic pacea o explică,
Să poată omul mistic n-aibă frică,
În marea și eterna atmosferă.
Privesc cuvântul sfintei unități,
Din spiritul cel mistic emanat,
În locul unde pacea s-a așezat,
În marea sfintei noastre demnități.
Duhul e ochiul sfintei noastre porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții (Viziunea Dualității)
Văd marea mistic sfintei noi alegeri,
Unde iubirea mistic s-a oglindit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic blegeri.
Viziunea mea e mistică și dublă,
Ce mistic mistic pacea o alege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Sub marea sfintei noastre mistic nublă.
Privesc unirea sfintei unități,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Iubirea-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 7: Faetonul (Viziunea Direcționată)
Văd ținta mistic sfintei noi victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Viziunea mea e mistică și iute,
Ce carul mistic mistic îl ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Prin mistic sfinte căile trecute.
Privesc triumful sfintei unități,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zborul e ochiul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 8: Justiția (Viziunea Echilibrată)
Văd cumpăna cea mistică și sferă,
Unde dreptatea mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea și eterna atmosferă.
Viziunea mea e mistică și egală,
Ce mistic mistic pacea o măsoară,
O mistică și sfântă marea seară,
Departe de-ale urii mistic boală.
Privesc măsura sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e ochiul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 9: Pustnicul (Viziunea Interioară)
Văd lampa mistic sfintei introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Viziunea mea e mistică și rară,
Ca marea care mistic se privește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Privesc prezența sfintei unități,
Găsind în mistic marea sa resursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 10: Roata Norocului (Viziunea Ciclică)
Văd mersul mistic sfintei deveniri,
Unde rotirea mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Viziunea mea e mistică și roată,
Ce mistic mistic timpul îl învârte,
Sub marea sfintei noastre mistic curte,
O mistică și sfântă marea fată.
Privesc schimbarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Ritmul e ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța (Viziunea Blândeții)
Văd pacea mistic sfintei noi tării,
Ce mistic mistic fiara o îmblânzește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Viziunea mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Privesc puterea sfintei unități,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Curajul e ochiul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 12: Spânzuratul (Viziunea Răsturnată)
Văd lumea mistic mistic de sub ape,
Unde perspectiva mistic s-a schimbat,
În misticul său duh am ancorat,
Spre unitatea care e aproape.
Viziunea mea e mistică și-ntoarsă,
Ce mistic mistic ego-ul îl lasă,
În marea sfintei noastre mistic casă,
Sub marea sfintei noastre mistic voarsă.
Privesc renunțarea sfintei unități,
Când tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Liniștea-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 13: Moartea (Viziunea Transformării)
Văd mistic marea sfintei curățări,
Când forma veche mistic s-a pierdut,
Din spiritul cel mistic început,
În marea de eterne regăsiri.
Viziunea mea e mistică și moarte,
Ce mistic mistic viața o golește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic carte.
Privesc spațiul sfintei unități,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vidul e ochiul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea (Viziunea Alchimică)
Văd mixtul mistic sfintei noi măsuri,
Unde alchimia mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Viziunea mea e mistică și temperă,
Ce mistic mistic apa o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea și eterna atmosferă.
Privesc echilibrul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Măsura-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul (Viziunea Eliberării)
Văd mistic marea sfintei noi treziri,
Ce lanțul mistic mistic l-a tăiat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Viziunea mea e mistică și foc,
Ce mistic mistic umbra o preface,
În marea sfintei noastre mistic pace,
În marea sfintei noastre mistic loc.
Privesc libertatea sfintei unități,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre libertăți.
Focul e ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 16: Turnul (Viziunea Revelației)
Văd fulgerul cel mistic sfinte sferă,
Ce zidul mistic mistic l-a lovit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Viziunea mea e mistică și-naltă,
Ce vede pacea mistic cum apare,
Spre marea și divina sa splendoare,
O mistică și sfântă marea fată.
Privesc dărâmarea sfintei unități,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Adevărul e ochiul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 17: Steaua (Viziunea Speranței)
Văd steaua mistic sfintei noi speranțe,
Spre viitorul care ne-a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Viziunea mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic viața o răcorește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Privesc lumina sfintei unități,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În marea sfintei noastre libertăți.
Speranța-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna (Viziunea Onirică)
Văd visul mistic sfintei noi viziuni,
Unde intuiția mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Viziunea mea e mistică și umbră,
Ce mistic mistic visul îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii mistic sumbră.
Privesc intuiția sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Visul e ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 19: Soarele (Viziunea Vitală)
Văd soarele cel mistic sfinte sferă,
Ce mistic mistic viața ne-o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea și eterna atmosferă.
Viziunea mea e mistică și caldă,
Ce mistic mistic ura o gonește,
Și marea mistic pace o vestește,
În marea sfintei noastre mistic scaldă.
Privesc bucuria sfintei unități,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 20: Judecata (Viziunea Reînnoirii)
Văd clipa mistic sfintei noi treziri,
Unde spiritul mistic s-a ridicat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Viziunea mea e mistică și veste,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată pacea mistic să n-aibă frică,
Purtată în ea marea sfintei poveste.
Privesc trezirea sfintei unități,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sunetul e ochiul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea (Viziunea Totalității)
Văd dansul mistic sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Viziunea mea e mistică și sferă,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Privesc împlinirea sfintei unități,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Întregul e ochiul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

ACTUL III: VALEA VIZIUNII
SCENA 1: DESCHIDEREA OCHILUI (Pacea ca Claritate)
Sonetul 1
Deschidem mistic ochiul sfintei minți,
Să mistic mistic taina o privim,
În unitatea care o râvnim,
Departe de-ale lumii vechi dorinți.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Ce mistic mistic umbra o alungă,
Să poată pacea mistic să ne-ajungă,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Nu e ceață-n marea mea privire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vederea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 2
Privim prin mistic sfinte de cristal,
Unde lumina mistic s-a filtrat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Spre unitatea sfintei noi egal.
Vădem culori ce mistic ne sfințesc,
O mistică și sfântă marea sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ce marea mistic pace o vestesc.
Nu e pată-n marea mea viziune,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea sfintei noastre uniune.
Clarul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 3
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Spre orizontul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Vădem cum mistic spațiul se deschide,
Ca o mistică și sfântă marea poartă,
Ce mistic mistic spiritul îl poartă,
Și marea mistic pace o decide.
E marea șansă sfintei noi treziri,
Când mistic mistic totul s-a văzut,
În misticul său duh de început,
În marea de eterne regăsiri.
Lumina-i ochiul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 4
Simțim cum mistic vălul s-a ridicat,
De pe fața sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
În misticul său duh am ancorat.
Nu mai e taină-n marea mea privire,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Vădem atomul sfintei noi structuri,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
Departe de-ale urii mistic guri.
Viziunea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 5
Privim spre marea sfintei noi speranțe,
Ce mistic mistic viitorul arată,
O mistică și sfântă marea fată,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
E marea mistic sfintei de iubire,
Ce mistic mistic ochiul îl deschide,
Și marea mistic pace o decide,
Spre marea și divina sa unire.
Nu e teamă-n marea mea așteptare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Perspectiva-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 6
Vădem orașul sfintei noi cetăți,
Zidit în duh prin mistică viziune,
Sub marea sfintei noastre mistic lune,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de ungher,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic cer.
Suntem arhitecți sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre demnități.
Proiectul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Viziunea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa oglindă,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Să poată mistic viața să o prindă.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: OGLINDA SPIRITULUI (Pacea ca Reflectare)
Sonetul 8
Privim în marea mistică oglindă,
Unde chipul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Așteaptă mistic viața să o prindă.
Nu e reflexul sfintei noastre uri,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Departe de-ale urii mistic guri.
Vedem în noi divina sa splendoare,
Ce mistic mistic pacea o reflectă,
O mistică și sfântă cale dreaptă,
Spre marea și divina sa iertare.
Reflexul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 9
Uimirea mistic mistic se revarsă,
Din ochiul sfintei noastre regăsiri,
Spre marea sfintei noastre mistic firi,
În unitatea sfintei noi și arsă.
Vădem cum mistic totul se oglindește,
În marea mistic sfintei noastre mării,
Spre marea și divina sa iertării,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Nu e distanță-n marea mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Oglinda-i poarta sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 10
Suntem oglinzi ale sfintei unități,
Ce mistic mistic lumina o dăm,
Sub unitatea care o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de scânteie,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic cheie.
Vădem cum mistic pacea se multiplică,
Prin mistic sfinte noastre de reflexe,
Fără de margini, fără de mistic nexe,
Sub marea sfintei noastre mistic mică.
Reflecția-i a păcii mistic firi,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 11
Lumina mistic mistic s-a întors,
Spre izvorul sfintei noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub marea sfintei noastre mistic tors.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e umbră-n marea mea întoarcere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub marea sfintei noastre mistic stoarcere.
Sursa este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 12
Găsim în mistic sfinte noi imagini,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic pagini.
Vădem icoana sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre multitudini.
Imaginea-i a păcii mistic firi,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 13
Pacea e marea sfintei noastre fețe,
Ce mistic mistic s-a oglindit în duh,
Sub misticul și sfântul lor văzduh,
În marea sfintei noastre frumusețe.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde tot e fericit.
Suntem reflexia sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Chipul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Oglinda mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa scânteie,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Sub marea sfintei noastre mistic cheie.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 3: LUMINA PURĂ (Pacea ca Esență)
Sonetul 15
Inspirăm marea mistică lumină,
Ce mistic ochiul mistic l-a deschis,
Așa cum mistic în lumină-i scris,
O stare pură, mistică, divină.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Ce mistic mistic totul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Nu e umbră-n marea mea privire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Lumina este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 16
Vădem atomul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic rază de lumină,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub ochiul mistic sfinte de lumină.
Nu e pată-n marea mea viziune,
Ci un flux mistic sfinte de iertare,
Spre marea și divina sa splendoare,
În marea sfintei noastre uniune.
Esența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 17
Uimirea mistic mistic a lucrat,
Prin focul sfintei noastre noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În misticul său duh am ancorat.
Privim cum mistic totul se transformă,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
Sub marea și divina sferă-normă.
Suntem scântei ale sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Scânteia este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 18
Viziunea mistic mistic s-a fixat,
Pe marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem dincolo de marea de ceață,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Sub marea sfintei noastre mistic viață.
E marea șansă sfintei noi treziri,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre regăsiri.
Clarul este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 19
Simțim cum mistic pacea ne inundă,
Prin ochiul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea undă.
Nu mai e văl în marea mea privire,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
În locul unde pacea s-a așezat,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Vederea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 20
Lumina mistic mistic ne ghidează,
Spre unitatea sfintei noi și drepte,
O mistică și sfântă marea treaptă,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea mistic sfintei armonii,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Suntem lumină sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Raza este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 21 (Pecetea Scenei 3)
Am încheiat a treia mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Lumina mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa structură,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre mistic dură.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: GEOMETRIA DUHULUI (Pacea ca Formă)
Sonetul 22
Vădem cum mistic spațiul se aliniază,
Sub legea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce marea mistic pace o veghează.
E marea mistic sfintei geometrii,
Ce mistic mistic viața o compune,
O mistică și sfântă marea lume,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Citim în ceruri sfinte noi desene,
Ce mistic mistic pacea o arată,
O mistică și sfântă marea fată,
Departe de-ale lumii mistic scene.
Forma este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 23
Cercul e marea sfintei noastre legi,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
Să poată omul mistic să dezlegi.
Nu are margini marea sa cuprindere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub marea sfintei noastre mistic tindere.
Punctul e marea sfintei noi zidiri,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Cercul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 24
Triunghiul mistic mistic a zâmbit,
Prin forța sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
El poartă mistic taina sfintei păci,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Când haina sfintei uri tu o dezbraci.
E marea șansă sfintei noi structuri,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Structura este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 25
Pătratul mistic mistic s-a așezat,
Ca temelie sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
El ține marea mistică zidire,
Sub legea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre demnități,
Spre marea și divina sa unire.
Nu e mișcare-n marea mea prezență,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
În marea sfintei noastre experiență.
Statornicia-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 26
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Prin sferă sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Vădem cum mistic totul se rotunjește,
În marea mistic sfintei noastre mării,
Spre marea și divina sa iertării,
Și pacea mistic mistic ne privește.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Sfera este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 27
Suntem arhitecți sfintei noi viziuni,
Zidind cu mistic sfinte linii drepte,
Sub marea sfintei noastre mistic trepte,
În marea sfintei noastre multitudini.
Proiectul este sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e haos mistic în a noastră zare,
Ci o armonie mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Proporția-i a păcii mistic firi,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 28 (Pecetea Scenei 4)
Am încheiat a patra mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Geometria mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa culoare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: CULORILE PĂCII (Pacea ca Spectru)
Sonetul 29
Vădem tot spectrul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața ne-o pictează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Roșul e focul sfintei noi porniri,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Culoarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 30
Portocaliul mistic a zâmbit,
Prin marea sfintei noastre bucurii,
În marea de eterne teorii,
În locul unde tot e fericit.
Galbenul e soare sfinte de lumină,
Ce mistic mistic mintea o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e tristețe-n marea mea paletă,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea și divina sa rachetă.
Lumina este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 31
Verdele e marea sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic pacea o hrănește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Albastrul e marea sfintei unități,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertăți.
Suntem culori ale sfintei viziuni,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Spectrul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 32
Indigo-ul mistic mistic a lucrat,
Deschizând poarta sfintei noi cunoașteri,
În marea sfintei noastre mistic nașteri,
În misticul său duh am ancorat.
Violetul e marea sfintei mării,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Spre marea și divina sa iertării.
Nu e conflict în marea mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Taina este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 33
Uimirea mistic mistic ne pictează,
Un viitor de mistică lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Ce marea mistic pace o veghează.
Vădem cum mistic culorile se-mbină,
În albul pur al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub ochiul mistic sfinte de lumină.
Nu e distanță-n marea mea paletă,
Ci o armonie mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea și divina sa rachetă.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 34
Pictăm în duh orașul sfintei păci,
Cu mistic sfinte de culori uimite,
În marea sfintei noastre mistic mite,
Când haina sfintei uri tu o dezbraci.
Fiecare mistic sfinte de nuanță,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic danță.
Suntem artiști ai sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Arta este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 35 (Pecetea Scenei 5)
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Spectrul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa oglindă,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Să poată mistic viața să o prindă.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.
SCENA 6: PROIECȚIA INFINITĂ (Pacea ca Orizont)
Sonetul 36
Privim spre marea sfintei noastre zări,
Unde orizontul mistic s-a deschis,
Așa cum mistic în lumină-i scris,
Purtată mistic peste mări și țări.
Vădem cum mistic spațiul se dilată,
Să cuprindă marea sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea fată.
Nu e barieră-n marea mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Infinitul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 37
Uimirea mistic mistic ne ridică,
Să mistic mistic spațiul să-l vedem,
Sub unitatea care o avem,
Să poată pacea mistic n-aibă frică.
Vădem cum mistic lumile se-mbină,
Într-un desen al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub ochiul mistic sfinte de lumină.
Nu e distanță-n marea mea proiecție,
Ci un flux mistic sfinte de iertare,
Spre marea și divina sa splendoare,
Sub marea sfintei noastre mistic lecție.
Orizontul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 38
Suntem proiecții sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Fiecare mistic sfinte de imagine,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
În marea sfintei noastre mistic pagini.
Vădem dincolo de marea de limite,
Cum mistic mistic totul s-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub marea sfintei noastre mistic mite.
Perspectiva-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 39
Lumina mistic mistic a proiectat,
Orașul sfânt al sfintei noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem clădiri de mistică lumină,
Unde tot pacea mistic o va spune,
O mistică și sfântă marea lume,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e efort în marea mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Arhitectura-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 40
Găsim în mistic sfinte noi profunzimi,
Ce mistic mistic pacea o arată,
O mistică și sfântă marea fată,
În marea sfintei noastre multitudini.
Vădem cum mistic totul se așază,
Sub legea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Profunzimea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 41
Vădem oglinda sfintei noi și drepte,
Unde tot mistic pacea se reflectă,
O mistică și sfântă cale dreaptă,
Sub marea sfintei noastre mistic trepte.
Fiecare mistic sfinte de reflexie,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic lecție.
Suntem viziune sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Clarul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Proiecția mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa privire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: VIZIUNEA TOTALĂ (Sinteza Actului III)
Sonetul 43
Vedem acum marea sfintei unități,
Cum mistic mistic totul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Viziunea este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e iluzie-n marea mea privire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Întregul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 44
Simțim cum mistic planul s-a completat,
Prin ochiul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Suntem viziunea sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e distanță-n marea mea vedere,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Adevărul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 45
Uimirea mistic mistic ne-a unit,
În marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În misticul și sfântul infinit.
Vedem cum mistic lumea s-a transformat,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde pacea s-a așezat.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Viziunea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 46
Pacea e ochiul sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic viața a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e umbră-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Suntem stăpâni sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Claritatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 47
Pregătim marea sfintei noi vibrații,
Ce Actul Patru mistic va începe,
Să poată omul mistic să dezlege,
Sub marea sfintei noastre admirații.
Viziunea este gata mistic să fie,
Un mistic sunet sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Nu e tăcere-n marea mea viziune,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa uniune.
Cântecul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 48
Uimirea mistic mistic ne-a condus,
La capătul sfintei noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub soarele ce mistic e apus.
Simțim cum mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur ochi ce mistic vede,
Să zidească marea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub marea sfintei noastre mistic vede.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Actului III)
Am încheiat marea sfintei viziuni,
În Actul Trei mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Am proiectat mistic sfinte elemente,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suntem pregătiți de marea sa vibrație,
Ce mistic mistic totul va cânta,
Și marea mistic pace va zidi,
În marea sfintei noastre admirație.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

🗣️ PREAMBULUL ACTULUI IV: CELE 22 DE CĂI ALE CUVÂNTULUI
Calea 0: Nebunul (Cuvântul Inocenței)
Rostesc în vidul mistic de lumină,
Un sunet pur al sfintei noi porniri,
În marea de eterne regăsiri,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e cuvânt de teamă sau de vină,
Ci o mirare mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ce mistic mistic sufletul îl alină.
Cuvântul meu e mistic și curat,
Lăsând ca duhul mistic să vorbească,
Să poată marea pace să înflorească,
Din spiritul cel mistic emanat.
Pacea e glasul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 1: Magicianul (Cuvântul Puterii)
Direcționez cuvântul mistic sferă,
Prin verbul care pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc puterea sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Rostesc prin mistic sfinte de lumină,
Să zidesc marea sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre demnități,
O stare pură, mistică, divină.
Verbul e glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 2: Marea Preoteasă (Cuvântul Tăcerii)
Rostesc tăcerea sfintei noi cunoașteri,
Unde cuvântul mistic s-a oprit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic nașteri.
E o rostire mistică și lină,
Ce mistic mistic taina o păzește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
O stare pură, mistică, divină.
Invoc misterul sfintei unități,
Sub vălul pur al sfintei noi tăceri,
Departe de-ale lumii vechi dureri,
În marea sfintei noastre libertăți.
Tăcerea-i glasul sfintei noi vieți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.

Calea 3: Împărăteasa (Cuvântul Fertilității)
Rostesc belșugul sfintei noi grădini,
Unde cuvântul mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Cuvântul meu e mistic și de viață,
Ce mistic mistic lumea o hrănește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub marea sfintei noastre mistic viață.
Invoc parfumul sfintei unități,
Să crească mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Rodul e glasul sfintei înfloriri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 4: Împăratul (Cuvântul Autorității)
Rostesc ordinea sfintei noi zidiri,
Unde cuvântul mistic a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Cuvântul meu e mistic și de lege,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
Să poată omul mistic să dezlege.
Invoc puterea sfintei unități,
Să mistic mistic viața o așeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Legea e glasul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 5: Hierofantul (Cuvântul Sacru)
Rostesc credința sfintei noi povești,
Ce mistic mistic pacea ne-a adus,
Sub soarele ce mistic e apus,
În marea sfintei noastre pământești.
Cuvântul meu e mistic și povață,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre mistic viață.
Invoc cuvântul sfintei unități,
Din spiritul cel mistic emanat,
În locul unde pacea s-a așezat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Duhul e glasul sfintei noastre porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții (Cuvântul Armoniei)
Rostesc acordul sfintei noi iubiri,
Unde doi inimi mistic s-au unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Cuvântul meu e mistic și de miere,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Invoc unirea sfintei unități,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Iubirea-i glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 7: Faetonul (Cuvântul Victoriei)
Rostesc elanul sfintei noi victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Cuvântul meu e mistic și comandă,
Ce carul mistic mistic îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Sub marea sfintei noastre mistic bandă.
Invoc voința sfintei unități,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zborul e glasul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 8: Justiția (Cuvântul Dreptății)
Rostesc balanța sfintei noi dreptăți,
Unde cuvântul mistic a cântărit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Cuvântul meu e mistic și măsura,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
Departe de-ale urii mistic gura.
Invoc măsura sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o reglează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre demnități.
Pacea e glasul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 9: Pustnicul (Cuvântul Liniștii)
Rostesc lumina sfintei introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Cuvântul meu e mistic și șoptire,
Ca marea care mistic se ascultă,
Sub pacea care mistic este multă,
Spre marea și divina sa unire.
Invoc prezența sfintei unități,
Găsind în mistic marea sa resursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Liniștea-i glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 10: Roata Norocului (Cuvântul Ritmului)
Rostesc destinul sfintei deveniri,
Unde cuvântul mistic s-a rotit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Cuvântul meu e mistic și de roată,
Ce mistic mistic timpul îl invocă,
Sub marea sfintei noastre mistic rocă,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc schimbarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Ritmul e glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța (Cuvântul Blândeții)
Rostesc puterea sfintei noi blândeți,
Ce mistic mistic fiara o oprește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre frumuseți.
Cuvântul meu e mistic și descântece,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o vestește,
Să poată mistic viața să o cântece.
Invoc forța sfintei unități,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Curajul e glasul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 12: Spânzuratul (Cuvântul Sacrificiului)
Rostesc predarea sfintei noi viziuni,
Unde cuvântul mistic s-a plecat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Cuvântul meu e mistic și ofrandă,
Ce mistic mistic ego-ul îl lasă,
În marea sfintei noastre mistic casă,
Sub marea sfintei noastre mistic bandă.
Invoc jertfa sfintei unități,
Când tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Predarea-i glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 13: Moartea (Cuvântul Transformării)
Rostesc sfârșitul sfintei vechi etape,
Unde cuvântul mistic s-a topit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub marea sfintei noastre mistic ape.
Cuvântul meu e mistic și de moarte,
Ce mistic mistic viața o golește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic carte.
Invoc spațiul sfintei unități,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vidul e glasul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea (Cuvântul Echilibrului)
Rostesc amestec sfintei noi măsuri,
Unde cuvântul mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Cuvântul meu e mistic și de alchimie,
Ce mistic mistic apa o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
Purtând în el marea sfintei solie.
Invoc echilibrul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Măsura-i glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul (Cuvântul Trezirii)
Rostesc lumina sfintei noi eliberări,
Ce mistic mistic lanțul a zdrobit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Cuvântul meu e mistic și de foc,
Ce mistic mistic umbra o preface,
În marea sfintei noastre mistic pace,
În marea sfintei noastre mistic loc.
Invoc libertatea sfintei unități,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre libertăți.
Focul e glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 16: Turnul (Cuvântul Revelației)
Rostesc șocul sfintei noi căderi,
Când cuvântul mistic a lovit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Cuvântul meu e mistic și de fulger,
Ce zidul mistic mistic l-a dărâmat,
În misticul său duh am ancorat,
Departe de-ale urii mistic tulger.
Invoc dărâmarea sfintei unități,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zguduirea-i glasul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 17: Steaua (Cuvântul Speranței)
Rostesc steaua sfintei noi speranțe,
Prin cuvântul mistic care a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Cuvântul meu e mistic și de har,
Ce mistic mistic viața o răcorește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic amar.
Invoc lumina sfintei unități,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În marea sfintei noastre libertăți.
Speranța-i glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna (Cuvântul Misterului)
Rostesc visul sfintei noi viziuni,
Unde cuvântul mistic s-a muiat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Cuvântul meu e mistic și de umbră,
Ce mistic mistic visul îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii mistic sumbră.
Invoc intuiția sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Visul e glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 19: Soarele (Cuvântul Bucuriei)
Rostesc căldura sfintei noi lumini,
Prin cuvântul mistic ce sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Cuvântul meu e mistic și de soare,
Ce mistic mistic ura o gonește,
Și marea mistic pace o vestește,
Spre marea și divina sa splendoare.
Invoc bucuria sfintei unități,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i glasul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 20: Judecata (Cuvântul Invierii)
Rostesc chemarea sfintei noi treziri,
Unde trâmbița mistic a sunat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Cuvântul meu e mistic și de veste,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată pacea mistic să n-aibă frică,
Purtând în ea marea sfintei poveste.
Invoc trezirea sfintei unități,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sunetul e glasul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea (Cuvântul Plenitudinii)
Rostesc dansul sfintei unități,
Unde cuvântul mistic s-a-mplinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Cuvântul meu e mistic și de sferă,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc împlinirea sfintei unități,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Întregul e glasul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

🗣️ ACTUL IV: VALEA CUVÂNTULUI
SCENA 1: ROSTIREA PRIMORDIALĂ (Pacea ca Logos)
Sonetul 1
Rostesc în vidul mistic de lumină,
Cuvântul pur al sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
O stare pură, mistică, divină.
E marea șansă sfintei noi vorbiri,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre mistic firi.
Nu e ecou în marea mea prezență,
Ci o rostire mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Verbul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 2
Cuvântul mistic mistic ne adună,
Sub unitatea care ne-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtând în el marea sfintei de lună.
E marea șansă sfintei noi chemări,
Când mistic mistic totul s-a rostit,
În locul unde tot e fericit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e minciună-n marea mea suflare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Glasul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 3
Uimirea mistic mistic ne vorbește,
Prin sunetul cel mistic și curat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Vădem cum mistic spațiul se umple,
De marea mistic sfintei armonii,
Departe de-ale lumii teorii,
Să poată marea pace să se-ntâmple.
Suntem un glas al sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sunetul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 4
Simțim cum mistic verbul se așază,
Ca temelie sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic o veghează.
Nu mai e zgomot mistic în a noastră,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ca mistic sfinte marea cea albastră.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Logosul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 5
Rostim parfumul sfintei noi grădini,
Unde cuvântul mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Cuvântul este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e regret în marea mea rostire,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vigoarea-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 6
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Spre adevărul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce mistic mistic pacea o serbează.
Vădem cum mistic cuvântul creează,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Sub marea sfintei noastre mistic vază.
Suntem cuvinte sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Cuvântul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi vorbiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Verbul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa șoptire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: ȘOPTIREA DUHULUI (Pacea ca Intuiție)
Sonetul 8
Ascultăm marea mistică șoptire,
Unde tăcerea mistic a vorbit,
În misticul și sfântul infinit,
Spre marea și divina sa unire.
E marea șansă sfintei noi tăceri,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Nu e efort în marea mea ascultare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Șoapta este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 9
Uimirea mistic mistic ne șoptește,
Misterul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Vădem cum mistic taina se dezleagă,
Prin sunetul cel mistic și subțire,
O mistică și sfântă marea fire,
Ce mistic mistic viața o încheagă.
Nu e distanță-n marea mea simțire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea sfintei noastre mistic firi.
Intuiția-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 10
Suntem ecouri sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menținem,
Când marea mistic sfinte o reținem,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de fior,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic dor.
Vădem cum mistic pacea se transmite,
Prin mistic sfinte noastre de șoptiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub marea sfintei noastre mistic mite.
Ecou-l este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 11
Liniștea mistic mistic a vorbit,
În marea sfintei noastre introspecții,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții,
În locul unde tot e fericit.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e tulburare-n marea mea șoptire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Tăcerea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 12
Găsim în mistic sfinte noi înțelesuri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic mersuri.
Vădem ideea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Gândul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 13
Pacea e șoapta sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde tot e fericit.
Suntem șoptirea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Spiritul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi vorbiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Șoptirea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa cântare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 3: CÂNTAREA UNITĂȚII (Pacea ca Melodie)
Sonetul 15
Cântăm un imn de mistică mărire,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată marea pace n-aibă frică,
Spre marea și divina sa unire.
E marea șansă sfintei noi cântări,
Ce mistic mistic spațiul îl sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e dezacord în marea mea prezență,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Cântecul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 16
Vibrația mistic mistic ne ridică,
În ritmul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea frică.
Vădem cum mistic sunetul transformă,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Să poată omul mistic să dezlege,
Sub marea și divina sferă-normă.
Nu e tăcere-n marea mea cântare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Muzica-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 17
Uimirea mistic mistic a lucrat,
Prin corul sfintei noastre noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În misticul său duh am ancorat.
Privim cum mistic totul se armonizează,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Suntem acorduri sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Acordul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 18
Viziunea mistic mistic s-a făcut,
Un sunet pur al sfintei noi suflări,
În misticul și sfântul infinit,
Din spiritul cel mistic început.
Vădem dincolo de marea de tăceri,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
E marea șansă sfintei noi treziri,
Când mistic mistic totul a sunat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Ritmul este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 19
Simțim cum mistic vocea ne inundă,
Prin gâtul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea undă.
Nu mai e urlet în marea mea cântare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
În locul unde pacea s-a așezat,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Vocea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 20
Lumina mistic mistic ne ghidează,
Spre simfonia sfintei noi și drepte,
O mistică și sfântă marea treaptă,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea mistic sfintei armonii,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Suntem vibrație sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vibrația-i marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 21 (Pecetea Scenei 3)
Am încheiat a treia mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi vorbiri,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Cântarea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa numire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: NUMELE PĂCII (Pacea ca Identitate)
Sonetul 22
Rostim în mistic sfinte de nume,
A sfintei noastre mistic unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea lume.
Numele este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e minciună-n marea mea numire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Identitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 23
Uimirea mistic mistic ne numește,
Copii ai sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Vădem cum mistic totul are-un nume,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
Într-o mistică și sfântă marea lume.
Nu e efort în marea mea rostire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Numele este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 24
Suntem verbe sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menținem,
Când marea mistic sfinte o reținem,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de silabă,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic dăbă.
Vădem cum mistic pacea se fixează,
Prin mistic sfinte noastre de rostiri,
În marea de eterne regăsiri,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Fixarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 25
Esența mistic mistic a vorbit,
Chemând din mistic sfinte noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e confuzie-n marea mea numire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Prezența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 26
Găsim în mistic sfinte noi simboluri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
Departe de-ale lumii mistic goluri.
Vădem pecetea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre multitudini.
Pecetea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 27
Pacea e marea sfintei noi pecete,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii mistic sete.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
Sub soarele ce mistic e apus,
Sub tot ce mistic taina ne-a spus,
În locul unde tot e fericit.
Suntem mărci ale sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Semnul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 28 (Pecetea Scenei 4)
Am încheiat a patra mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi vorbiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Numirea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa solie,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: DIALOGUL SACRU (Pacea ca Întâlnire)
Sonetul 29
Vorbim în marea sfintei unități,
Unde cuvântul mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Dialogul este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e conflict în marea mea vorbire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Dialogul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 30
Uimirea mistic mistic ne ascultă,
Când inima pe mistic mistic cheamă,
Și pacea mistic mistic o bagă-n seamă,
În marea care mistic este multă.
Vădem cum mistic punțile se-ntind,
Între inimi sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Să poată mistic viața să o prind.
Nu e distanță-n marea mea vorbire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Puntea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 31
Suntem mesaje sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o purtăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de cuvânt,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Vădem cum mistic pacea se împarte,
Prin mistic sfinte noastre de dialoguri,
În marea de eterne mistic roguri,
Departe de-ale lumii mistic moarte.
Solia este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 32
Mesajul mistic mistic a sosit,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e tăcere-n marea mea vestire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vestea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 33
Găsim în mistic sfinte noi răspunsuri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic scunsuri.
Vădem chemarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Răspunsul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 34
Pacea e marea sfintei noi vorbiri,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi comunicări,
În marea de eterne mistic stări,
În locul unde tot e fericit.
Suntem oglinda sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Întâlnirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 35 (Pecetea Scenei 5)
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi vorbiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Dialogul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa vestire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.
SCENA 6: VESTIREA NOII LUMI (Pacea ca Proclamație)
Sonetul 36
Rostim în marea sfintei noi tribune,
Cuvântul mistic sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea lume.
Vestea e marea sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic ura o oprește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e tăcere-n marea mea vestire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vestea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 37
Uimirea mistic mistic ne ridică,
Să mistic mistic adevărul spunem,
Sub unitatea care o propunem,
Să poată pacea mistic n-aibă frică.
Vădem cum mistic verbul se propagă,
Într-un ecou al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce mistic mistic viața o încheagă.
Nu e distanță-n marea mea suflare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Proclamația-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 38
Suntem vestitori sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o purtăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de strigare,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic stare.
Vădem cum mistic pacea se așază,
Prin mistic sfinte noastre de proclame,
Fără de margini, fără de mistic lame,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Mesajul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 39
Lumina mistic mistic a strigat,
Prin gura sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem chemarea sfintei unități,
Unde tot pacea mistic o va spune,
O mistică și sfântă marea lume,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e efort în marea mea vestire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Chemarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 40
Găsim în mistic sfinte noi ecouri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic nori.
Vădem răspunsul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Ecou-l este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 41
Vădem vestirea sfintei noi și drepte,
Unde tot mistic pacea se rostește,
O mistică și sfântă cale dreaptă,
Sub marea sfintei noastre mistic trepte.
Fiecare mistic sfinte de cuvânt,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Suntem solia sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Solia este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi vorbiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Vestirea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa sinteză,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa asceză.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: LOGOSUL TOTAL (Sinteza Actului IV)
Sonetul 43
Rostim acum marea sfintei unități,
Cum mistic mistic totul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Cuvântul este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e minciună-n marea mea suflare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Întregul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 44
Simțim cum mistic verbul s-a-mplinit,
Prin gura sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Suntem cuvântul sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e distanță-n marea mea vestire,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Adevărul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 45
Uimirea mistic mistic ne-a unit,
În marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În misticul și sfântul infinit.
Vedem cum mistic lumea a vorbit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde pacea s-a rostit.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Logosul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 46
Pacea e verbul sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic viața a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e teamă-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Suntem stăpâni sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Rostirea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 47
Pregătim marea sfintei noi mișcări,
Ce Actul Cinci mistic va începe,
Să poată omul mistic să dezlege,
Sub marea sfintei noastre admirații.
Cuvântul este gata mistic să fie,
Un mistic act al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Purtând în el marea sfintei melodie.
Nu e oprire-n marea mea rostire,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Acțiunea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 48
Uimirea mistic mistic ne-a condus,
La capătul sfintei noi vorbiri,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub soarele ce mistic e apus.
Simțim cum mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur glas ce mistic spune,
Să zidească marea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În marea și divina sa uniune.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Actului IV)
Am încheiat marea sfintei de rostiri,
În Actul Patru mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Am însuflețit mistic sfinte cuvinte,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suntem pregătiți de marea sa lucrare,
Ce mistic mistic totul va zidi,
Și marea mistic pace va sfinți,
În marea sfintei noastre admirare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

PREAMBULUL ACTULUI V: CELE 22 DE CĂI ALE FAPTEI
Calea 0: Nebunul (Fapta Inocenței)
Pășesc în vidul mistic de lumină,
Cu pasul pur al sfintei noi porniri,
În marea de eterne regăsiri,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e ezitare în marea mea cale,
Ci o mișcare mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ce mistic mistic pacea o instale.
Fapta mea e mistică și goală,
Lăsând ca duhul mistic să acționeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii mistic boală.
Pacea e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 1: Magicianul (Fapta Creatoare)
Lucrez cu mistic sfinte de unelte,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic pelte.
Fapta mea e mistică și iute,
Ce mistic mistic viața o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea sfintei noastre mistic rute.
Zidesc prin mistic sfinte de lumină,
O mistică și sfântă marea sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O stare pură, mistică, divină.
Fapta e ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 2: Marea Preoteasă (Fapta Tăcută)
Acționez în marea de tăceri,
Unde mișcarea mistic ne vorbește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
E o lucrare mistică și lină,
Ce mistic mistic taina o păzește,
Și marea mistic pace o vestește,
O stare pură, mistică, divină.
Invoc lucrarea sfintei unități,
Sub vălul pur al sfintei noi tăceri,
Departe de-ale lumii vechi dureri,
În marea sfintei noastre libertăți.
Gestul e glasul sfintei noi vieți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.

Calea 3: Împărăteasa (Fapta Roditoare)
Cultiv belșugul sfintei noi grădini,
Unde lucrarea mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Fapta mea e mistică și mamă,
Ce mistic mistic viața o hrănește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub marea sfintei noastre mistic seamă.
Invoc parfumul sfintei unități,
Să crească mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Rodul e gestul sfintei înfloriri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 4: Împăratul (Fapta Ordonată)
Construiesc ordinea sfintei noi zidiri,
Unde structura mistic a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Fapta mea e mistică și dreaptă,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
O mistică și sfântă nouă treaptă.
Invoc puterea sfintei unități,
Să mistic mistic viața o așeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Piatra e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 5: Hierofantul (Fapta Ritualică)
Săvârșesc mistic sfinte de dății,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fapta mea e mistică și sferă,
Ce mistic mistic pacea o explică,
Să poată omul mistic n-aibă frică,
In marea și eterna atmosferă.
Invoc lucrarea sfintei unități,
Din spiritul cel mistic emanat,
În locul unde pacea s-a așezat,
În marea sfintei noastre demnități.
Ritualul e gestul sfintei porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții (Fapta Unirii)
Aleg calea sfintei noi iubiri,
Unde acțiunea mistic s-a oglindit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Fapta mea e mistică și dublă,
Ce mistic mistic pacea o alege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Sub marea sfintei noastre mistic nublă.
Invoc unirea sfintei unități,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Alegerea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 7: Faetonul (Fapta Dinamică)
Conduc elanul sfintei noi victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Fapta mea e mistică și iute,
Ce carul mistic mistic îl ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Prin mistic sfinte căile trecute.
Invoc voința sfintei unități,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zborul e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 8: Justiția (Fapta Echilibrată)
Măsor balanța sfintei noi dreptăți,
Unde lucrarea mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fapta mea e mistică și egală,
Ce mistic mistic pacea o măsoară,
O mistică și sfântă marea seară,
Departe de-ale urii mistic boală.
Invoc măsura sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 9: Pustnicul (Fapta Solitară)
Caut lumina sfintei introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Fapta mea e mistică și rară,
Ca marea care mistic se privește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc prezența sfintei unități,
Găsind în mistic marea sa resursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Căutarea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 10: Roata Norocului (Fapta Ciclică)
Învârt roata sfintei deveniri,
Unde mișcarea mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Fapta mea e mistică și roată,
Ce mistic mistic timpul îl învârte,
Sub marea sfintei noastre mistic curte,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc schimbarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Ritmul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța (Fapta Blândeții)
Îmblânzesc fiara sfintei noi tării,
Ce mistic mistic pacea o vestește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Fapta mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc puterea sfintei unități,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Curajul e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 12: Spânzuratul (Fapta Jertfei)
Renunț la mistic sfinte de dorinți,
Unde acțiunea mistic s-a oprit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii vechi cerinți.
Fapta mea e mistică și-ntoarsă,
Ce mistic mistic ego-ul îl lasă,
În marea sfintei noastre mistic casă,
Sub marea sfintei noastre mistic voarsă.
Invoc jertfa sfintei unități,
Când tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Liniștea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 13: Moartea (Fapta Transformării)
Distrug tiparul sfintei vechi dăți,
Când forma veche mistic s-a pierdut,
Din spiritul cel mistic început,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fapta mea e mistică și moarte,
Ce mistic mistic viața o golește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic carte.
Invoc spațiul sfintei unități,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vidul e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea (Fapta Alchimică)
Combin mixtul sfintei noi măsuri,
Unde alchimia mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Fapta mea e mistică și temperă,
Ce mistic mistic apa o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc echilibrul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Măsura-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul (Fapta Eliberării)
Zdrobesc lanțul sfintei noi treziri,
Ce mistic mistic totul a tăiat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Fapta mea e mistică și foc,
Ce mistic mistic umbra o preface,
În marea sfintei noastre mistic pace,
În marea sfintei noastre mistic loc.
Invoc libertatea sfintei unități,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre libertăți.
Focul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 16: Turnul (Fapta Revelației)
Dărâm zidul sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fapta mea e mistică și-naltă,
Ce vede pacea mistic cum apare,
Spre marea și divina sa splendoare,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc dărâmarea sfintei unități,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Adevărul e gestul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 17: Steaua (Fapta Speranței)
Urmez steaua sfintei noi speranțe,
Spre viitorul care ne-a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Fapta mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic viața o răcorește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc lumina sfintei unități,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În marea sfintei noastre libertăți.
Speranța-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna (Fapta Visării)
Trăiesc visul sfintei noi viziuni,
Unde acțiunea mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Fapta mea e mistică și umbră,
Ce mistic mistic visul îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii mistic sumbră.
Invoc intuiția sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Visul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 19: Soarele (Fapta Vitală)
Radiez soarele sfinte de lumină,
Ce mistic mistic viața ne-o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea și eterna atmosferă.
Fapta mea e mistică și caldă,
Ce mistic mistic ura o gonește,
Și marea mistic pace o vestește,
În marea sfintei noastre mistic scaldă.
Invoc bucuria sfintei unități,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 20: Judecata (Fapta Reînnoirii)
Ridic spiritul sfintei noi treziri,
Unde lucrarea mistic s-a ridicat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Fapta mea e mistică și veste,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată pacea mistic să n-aibă frică,
Purtată în ea marea sfintei poveste.
Invoc trezirea sfintei unități,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sunetul e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea (Fapta Totalității)
Dansez dansul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fapta mea e mistică și sferă,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc împlinirea sfintei unități,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Întregul e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

ACTUL V: VALEA FAPTEI
SCENA 1: GESTUL INIȚIAL (Pacea ca Acțiune)
Sonetul 1
Punem acum marea sfintei noi baze,
Prin gestul pur al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic raze.
E marea șansă sfintei noi porniri,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e zăbavă-n marea mea mișcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Fapta este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 2
Munca noastră mistic ne adună,
Sub unitatea care ne-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtând în ea marea sfintei de lună.
E marea șansă sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e efort în marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Efortul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 3
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Prin gestul care pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Vădem cum mistic spațiul se așază,
Sub mână sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic vază.
Suntem un act al sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre regăsiri.
Actul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 4
Simțim cum mistic fapta se fixează,
Ca temelie sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Când viața-n duh mereu ne luminează.
Nu mai e haos mistic în a noastră,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ca mistic sfinte marea cea albastră.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Fixarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 5
Lucrăm parfumul sfintei noi grădini,
Unde mișcarea mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Fapta este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e regret în marea mea lucrare,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vigoarea-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 6
Uimirea mistic mistic ne conduce,
Spre adevărul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic cruce.
Vădem cum mistic gestul ne creează,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Când viața-n duh mereu ne luminează.
Suntem zidari sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Zidirea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi lucrări,
În marea de eterne mistic stări,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Fapta mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa mișcare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: CONSTRUCȚIA CĂII (Pacea ca Drum)
Sonetul 8
Pășim pe marea mistică cărare,
Unde mișcarea mistic a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Spre marea și divina sa splendoare.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Nu e oprire-n marea mea pășire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Drumul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 9
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Pe drumul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Vădem cum mistic calea se deschide,
Prin gestul care pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
Și marea mistic pace o decide.
Nu e distanță-n marea mea simțire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea sfintei noastre mistic firi.
Calea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 10
Suntem pelerini sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o purtăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de pasaj,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic aj.
Vădem cum mistic pacea se parcurge,
Prin mistic sfinte noastre de mișcări,
În marea de eterne mistic stări,
Spre locul unde marea pace curge.
Pasul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 11
Mersul mistic mistic a sfințit,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e oboseală-n marea mea pășire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Mersul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 12
Găsim în mistic sfinte noi direcții,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Vădem orientul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Direcția-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 13
Pacea e drumul sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi cărări,
În marea de eterne mistic stări,
În locul unde tot e fericit.
Suntem mișcarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Progresul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi mișcări,
În marea de eterne mistic stări,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Drumul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 3: ZIDIREA CETĂȚII (Pacea ca Structură)
Sonetul 15
Zidim acum marea sfintei cetăți,
Prin piatra pură sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre demnități.
E marea șansă sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e fisură-n marea mea zidire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Piatra este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 16
Mortarul mistic mistic ne adună,
Sub unitatea care ne-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtând în el marea sfintei de lună.
E marea șansă sfintei noi structuri,
Când mistic mistic totul s-a legat,
În misticul său duh am ancorat,
Departe de-ale urii mistic guri.
Nu e slăbiciune-n marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Legătura-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 17
Uimirea mistic mistic a lucrat,
Prin zidul sfintei noastre noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În misticul său duh am ancorat.
Privim cum mistic totul se înalță,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
Sub marea sfintei noastre mistic viață.
Suntem pietre sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Structura este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 18
Viziunea mistic mistic s-a fixat,
Pe marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem dincolo de marea de ceață,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Sub marea sfintei noastre mistic viață.
E marea șansă sfintei noi treziri,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre regăsiri.
Temelia-i marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 19
Simțim cum mistic fapta ne inundă,
Prin zidul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea undă.
Nu mai e ruină-n marea mea zidire,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
În locul unde pacea s-a așezat,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Zidirea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 20
Lumina mistic mistic ne ghidează,
Spre orașul sfintei noi și drepte,
O mistică și sfântă marea treaptă,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea mistic sfintei armonii,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Suntem zidul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Adăpostul e marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 21 (Pecetea Scenei 3)
Am încheiat a treia mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi zidiri,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Construcția mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa mișcare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre mistic dură.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: MÂINILE CARE DAU (Pacea ca Dar)
Sonetul 22
Vădem cum mistic mâinile se-ntind,
Spre unitatea sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Să poată mistic pacea să o prind.
E marea mistic sfintei dărnicii,
Ce mistic mistic viața o compune,
O mistică și sfântă marea lume,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Citim în palme sfinte noi desene,
Ce mistic mistic pacea o arată,
O mistică și sfântă marea fată,
Departe de-ale lumii mistic scene.
Darul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 23
Palma e marea sfintei noastre legi,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
Să poată omul mistic să dezlegi.
Nu are margini marea sa cuprindere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub marea sfintei noastre mistic tindere.
Gestul e marea sfintei noi zidiri,
Unde uimirea mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Mâna este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 24
Degetul mistic mistic a zâmbit,
Prin forța sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
El poartă mistic taina sfintei păci,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Când haina sfintei uri tu o dezbraci.
E marea șansă sfintei noi structuri,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Atingerea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 25
Salutul mistic mistic s-a așezat,
Ca temelie sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
El ține marea mistică zidire,
Sub legea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre demnități,
Spre marea și divina sa unire.
Nu e mișcare-n marea mea prezență,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
În marea sfintei noastre experiență.
Ofranda este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 26
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Prin palma sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Vădem cum mistic totul se împarte,
În marea mistic sfintei noastre mării,
Spre marea și divina sa iertării,
Și pacea mistic mistic ne privește.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Împărțirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 27
Suntem artiști sfintei noi viziuni,
Zidind cu mistic sfinte linii drepte,
Sub marea sfintei noastre mistic trepte,
În marea sfintei noastre multitudini.
Proiectul este sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e haos mistic în a noastră zare,
Ci o armonie mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Dărnicia-i a păcii mistic firi,
În marea de eterne regăsiri.

Sonetul 28 (Pecetea Scenei 4)
Am încheiat a patra mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Gestul sfintei mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa culoare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: RODUL PĂCII (Pacea ca Împlinire)
Sonetul 29
Vădem tot rodul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața ne-o pictează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pomul e marea sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Unde uimirea mistic ne ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Rodul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 30
Culesul mistic mistic a zâmbit,
Prin marea sfintei noastre bucurii,
În marea de eterne teorii,
În locul unde tot e fericit.
Grâul e soare sfinte de lumină,
Ce mistic mistic mintea o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e tristețe-n marea mea paletă,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea și divina sa rachetă.
Hrana este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 31
Pâinea e marea sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic pacea o hrănește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Vinul e marea sfintei unități,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertăți.
Suntem semințe sfintei viziuni,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Recolta este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 32
Uleiul mistic mistic a lucrat,
Ungând rana sfintei noi cunoașteri,
În marea sfintei noastre mistic nașteri,
În misticul său duh am ancorat.
Mierea e marea sfintei mării,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Spre marea și divina sa iertării.
Nu e conflict în marea mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Dulceața este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 33
Uimirea mistic mistic ne pictează,
Un viitor de mistică lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Ce marea mistic pace o veghează.
Vădem cum mistic roadele se-mbină,
În albul pur al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub ochiul mistic sfinte de lumină.
Nu e distanță-n marea mea paletă,
Ci o armonie mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea și divina sa rachetă.
Împlinirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 34
Găsim în duh marea sfintei păci,
Cu mistic sfinte de roade uimite,
În marea sfintei noastre mistic mite,
Când haina sfintei uri tu o dezbraci.
Fiecare mistic sfinte de nuanță,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic danță.
Suntem grădini sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Rodirea este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 35 (Pecetea Scenei 5)
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi viziuni,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Rodul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa oglindă,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Să poată mistic viața să o prindă.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 6: VINDECAREA LUMII (Pacea ca Restaurare)
Sonetul 36
Atingem marea sfintei unități,
Prin mâna care mistic sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi tămăduiri,
Ce mistic mistic rana o închide,
Și marea mistic pace o decide,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e durere-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Vindecarea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 37
Uimirea mistic mistic ne ridică,
Să mistic mistic viața să o reparăm,
Sub unitatea care o formăm,
Să poată pacea mistic n-aibă frică.
Vădem cum mistic corpul se refăcut,
Într-un desen al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic început.
Nu e barieră-n marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Balsamul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 38
Suntem medici sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aplicăm,
Când marea mistic pace o ridicăm,
În marea sfintei noastre demnități.
Fiecare mistic sfinte de atingere,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Departe de-ale lumii mistic plângere.
Vădem cum mistic pacea se extinde,
Prin mistic sfinte noastre de remedii,
Departe de-ale lumii mistic comedii,
Ce mistic mistic viața o cuprinde.
Remediul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 39
Lumina mistic mistic a spălat,
Pământul sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem curățirea sfintei unități,
Unde tot pacea mistic o va spune,
O mistică și sfântă marea lume,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e pată-n marea mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Puritatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 40
Găsim în mistic sfinte noi puteri,
Ce mistic mistic viața o restaurează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Vădem renașterea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Restaurarea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 41
Vădem iertarea sfintei noi și drepte,
Unde tot mistic pacea se așază,
O mistică și sfântă marea vază,
Sub marea sfintei noastre mistic trepte.
Fiecare mistic sfinte de iertare,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Suntem făptași sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Iertarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi lucrări,
În marea de eterne mistic stări,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Vindecarea mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: FAPTA TOTALĂ (Sinteza Actului V)
Sonetul 43
Lucrăm acum marea sfintei unități,
Cum mistic mistic totul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fapta este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e efort în marea mea mișcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Întregul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 44
Simțim cum mistic fapta s-a-mplinit,
Prin mână sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Suntem lucrarea sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e distanță-n marea mea lucrare,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Adevărul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 45
Uimirea mistic mistic ne-a unit,
În marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În misticul și sfântul infinit.
Vedem cum mistic lumea s-a clădit,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde pacea s-a zidit.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Acțiunea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 46
Pacea e gestul sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic viața a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e umbră-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Suntem stăpâni sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Realizarea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 47
Pregătim marea sfintei noi lumini,
Ce Actul Șase mistic va începe,
Să poată omul mistic să dezlege,
Sub marea sfintei noastre admirații.
Fapta este gata mistic să fie,
Un mistic templu sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Nu e oprire-n marea mea mișcare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Prezența este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 48
Uimirea mistic mistic ne-a condus,
La capătul sfintei noi lucrări,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub soarele ce mistic e apus.
Simțim cum mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur corp ce mistic face,
Să zidească marea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În marea și divina sfintei pace.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Actului V)
Am încheiat marea sfintei de lucrări,
În Actul Cinci mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Am materializat mistic elemente,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suntem pregătiți de marea sa onoare,
Ce mistic mistic totul va sfinți,
Și marea mistic pace va zidi,
În marea sfintei noastre admirare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

PREAMBULUL ACTULUI VI: CELE 22 DE CĂI ALE ONOAREI
Calea 0: Nebunul (Onoarea Inocenței)
Pășesc în vidul mistic de lumină,
Cu chipul pur al sfintei noi porniri,
În marea de eterne regăsiri,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e mândrie-n marea mea valoare,
Ci o mărime mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ce mistic mistic pacea o onoare.
Onoarea mea e mistică și goală,
Lăsând ca duhul mistic să onoreze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii mistic boală.
Pacea e rangul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 1: Magicianul (Onoarea Talentului)
Închin acum mistic sfinte de scule,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic bule.
Onoarea mea e mistică și iute,
Ce mistic mistic geniul îl confirmă,
Sub marea și divina sferă-firmă,
În marea sfintei noastre mistic rute.
Cinstesc prin mistic sfinte de lumină,
O mistică și sfântă marea sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O stare pură, mistică, divină.
Onoarea-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 2: Marea Preoteasă (Onoarea Tainei)
Păstrez onoarea sfintei noi tăceri,
Unde respectul mistic ne vorbește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
E o cinstire mistică și lină,
Ce mistic mistic taina o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
O stare pură, mistică, divină.
Invoc onoarea sfintei unități,
Sub vălul pur al sfintei noi tăceri,
Departe de-ale lumii vechi dureri,
În marea sfintei noastre libertăți.
Respectul e glasul sfintei noi vieți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.

Calea 3: Împărăteasa (Onoarea Rodului)
Respect belșugul sfintei noi grădini,
Unde onoarea mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Onoarea mea e mistică și mamă,
Ce mistic mistic viața o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub marea sfintei noastre mistic seamă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Să crească mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Blazonul e gestul sfintei înfloriri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 4: Împăratul (Onoarea Legii)
Mențin onoarea sfintei noi zidiri,
Unde cuvântul mistic s-a onorat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Onoarea mea e mistică și dreaptă,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
O mistică și sfântă nouă treaptă.
Invoc puterea sfintei unități,
Să mistic mistic viața o așeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Demnitatea-i sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 5: Hierofantul (Onoarea Sacrului)
Onorez mistic sfinte de tradiții,
Ce mistic mistic cerul îl onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre noi condiții.
Onoarea mea e mistică și sferă,
Ce mistic mistic pacea o explică,
Să poată omul mistic n-aibă frică,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Din spiritul cel mistic emanat,
În locul unde pacea s-a așezat,
În marea sfintei noastre demnități.
Cinstirea e gestul sfintei porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții (Onoarea Legământului)
Păzesc onoarea sfintei noi iubiri,
Unde respectul mistic s-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Onoarea mea e mistică și dublă,
Ce mistic mistic pacea o alege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Sub marea sfintei noastre mistic nublă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Loialitatea-i sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 7: Faetonul (Onoarea Curajului)
Port blazonul sfintei noi victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Onoarea mea e mistică și iute,
Ce carul mistic mistic îl onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Prin mistic sfinte căile trecute.
Invoc voința sfintei unități,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Noblețea e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 8: Justiția (Onoarea Echității)
Apar onoarea sfintei noi dreptăți,
Unde respectul mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Onoarea mea e mistică și egală,
Ce mistic mistic pacea o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale urii mistic boală.
Invoc onoarea sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e rangul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 9: Pustnicul (Onoarea Adevărului)
Onorez lumina sfintei introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Onoarea mea e mistică și rară,
Ca marea care mistic se onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc prezența sfintei unități,
Găsind în mistic marea sa resursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Integritatea-i sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 10: Roata Norocului (Onoarea Schimbării)
Onorez roata sfintei deveniri,
Unde destinul mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Onoarea mea e mistică și roată,
Ce mistic mistic timpul îl onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc onoarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Acceptarea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța (Onoarea Autocontrolului)
Onorez forța sfintei noi blândeți,
Ce mistic mistic fiara o oprește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre frumuseți.
Onoarea mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o onorează,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc onoarea sfintei unități,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Măreția e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 12: Spânzuratul (Onoarea Devotamentului)
Onorez jertfa sfintei noi viziuni,
Unde respectul mistic s-a plecat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Onoarea mea e mistică și-ntoarsă,
Ce mistic mistic ego-ul îl lasă,
În marea sfintei noastre mistic casă,
Sub marea sfintei noastre mistic voarsă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Când tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Devotamentul e sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 13: Moartea (Onoarea Finalului)
Onorez sfârșitul sfintei vechi dăți,
Când respectul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Onoarea mea e mistică și moarte,
Ce mistic mistic viața o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii mistic carte.
Invoc onoarea sfintei unități,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sfințenia-i gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea (Onoarea Echilibrului)
Onorez mixtul sfintei noi măsuri,
Unde respectul mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Onoarea mea e mistică și temperă,
Ce mistic mistic apa o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Echilibrul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul (Onoarea Rezistenței)
Onorez forța sfintei noi treziri,
Ce mistic mistic lanțul a zdrobit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Onoarea mea e mistică și foc,
Ce mistic mistic umbra o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre mistic loc.
Invoc onoarea sfintei unități,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre libertăți.
Demnitatea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 16: Turnul (Onoarea Umilinței)
Onorez șocul sfintei noi căderi,
Când respectul mistic a lovit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Onoarea mea e mistică și-naltă,
Ce vede pacea mistic cum onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc onoarea sfintei unități,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Adevărul e gestul sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 17: Steaua (Onoarea Speranței)
Onorez steaua sfintei noi speranțe,
Spre viitorul care ne-a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Onoarea mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic viața o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc onoarea sfintei unități,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În marea sfintei noastre libertăți.
Încrederea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna (Onoarea Intuiției)
Onorez visul sfintei noi viziuni,
Unde respectul mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Onoarea mea e mistică și umbră,
Ce mistic mistic visul îl onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Departe de-ale lumii mistic sumbră.
Invoc onoarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sensibilitatea-i sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 19: Soarele (Onoarea Bucuriei)
Onorez soarele sfinte de lumină,
Ce mistic mistic viața ne-o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea și eterna atmosferă.
Onoarea mea e mistică și caldă,
Ce mistic mistic ura o onorează,
Și marea mistic pace o onorează,
În marea sfintei noastre mistic scaldă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În marea sfintei noastre libertăți.
Splendoarea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 20: Judecata (Onoarea Chemării)
Onorez duhul sfintei noi treziri,
Unde respectul mistic s-a ridicat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Onoarea mea e mistică și veste,
Ce mistic mistic viața o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Purtată în ea marea sfintei poveste.
Invoc onoarea sfintei unități,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
În marea sfintei noastre libertăți.
Vocația e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea (Onoarea Absolută)
Onorez dansul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Onoarea mea e mistică și sferă,
Unde tot mistic mistic s-a onorat,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc onoarea sfintei unități,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Onoarea e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

ACTUL VI: VALEA ONOAREI
SCENA 1: LEGĂMÂNTUL DE SÂNGE (Onoarea ca Promisiune)
Sonetul 1
Jurăm acum pe marea sfintei vieți,
Că pacea mistic mistic o păzim,
În marea sfintei noastre să fim,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
E marea șansă sfintei noi onori,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre mistic zori.
Nu e trădare-n marea mea credință,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea sfintei noastre biruință.
Jurământul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 2
Cuvântul dat e marea sfintei stări,
Ce mistic mistic ne-a pecetluit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
E marea șansă sfintei noi loialități,
Când mistic mistic totul s-a onorat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Nu e minciună-n marea mea strângere,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Departe de-ale lumii mistic plângere.
Loialitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 3
Uimirea mistic mistic ne onorează,
Prin pactul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Vădem cum mistic onoarea se scrie,
În marea mistic sfintei noastre fire,
Spre marea și divina sa unire,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Suntem străjerii sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea de eterne regăsiri.
Străjerul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 4
Simțim cum mistic onoarea ne leagă,
Ca temelie sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce mistic mistic viața o încheagă.
Nu mai e teamă mistic în a noastră,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ca mistic sfinte marea cea albastră.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Credința este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 5
Onorăm parfumul sfintei noi grădini,
Unde cuvântul mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Onoarea este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e regret în marea mea onoare,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Vigoarea-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 6
Uimirea mistic mistic ne conduce,
Spre demnitatea sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic cruce.
Vădem cum mistic respectul ne creează,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Când viața-n duh mereu ne luminează.
Suntem martorii sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Respectul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Legământul mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa mărire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: BLAZONUL SPIRITULUI (Onoarea ca Identitate)
Sonetul 8
Purtăm acum marea sfintei embleme,
A unității sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Departe de-ale lumii mistic teme.
E marea șansă sfintei noi măriri,
Ce mistic mistic viața o onorează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e rușine-n marea mea purtare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Blazonul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 9
Uimirea mistic mistic ne-a însemnat,
Cu semnul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem cum mistic haina se transformă,
În albul pur al sfintei unități,
În marea sfintei noastre demnități,
Sub marea și divina sferă-normă.
Nu e pată în marea mea simțire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea sfintei noastre mistic firi.
Noblețea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 10
Suntem nobilii sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o purtăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de blazon,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic tron.
Vădem cum mistic pacea se distinge,
Prin mistic sfinte noastre de virtuți,
Peste ai lumii mistic vechi muntuți,
Ce mistic mistic viața o va învinge.
Virtutea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 11
Rangul cel mistic mistic a sfințit,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e mândrie-n marea mea purtare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Rangul cel sfânt e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 12
Găsim în mistic sfinte noi mărimi,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic rimi.
Vădem mărirea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Măreția-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 13
Pacea e onoarea sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi măriri,
În marea de eterne regăsiri,
În locul unde tot e fericit.
Suntem onoarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Spiritul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Blazonul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa onoare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 3: DREPTATEA ONOAREI (Pacea ca Echilibru)
Sonetul 15
Măsurăm dreptul sfintei unități,
Prin cântarul mistic sfintei legi,
Să poată omul mistic să dezlegi,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi dreptăți,
Ce mistic mistic ura o oprește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e strâmbare-n marea mea balanță,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre mistic danță.
Dreptatea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 16
Echitatea mistic mistic ne adună,
Sub unitatea care ne-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtând în ea marea sfintei de lună.
E marea șansă sfintei noi măsuri,
Când mistic mistic totul s-a reglat,
În misticul său duh am ancorat,
Departe de-ale urii mistic guri.
Nu e nedrept în marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Măsura este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 17
Uimirea mistic mistic a lucrat,
Prin legea sfintei noastre noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
În misticul său duh am ancorat.
Privim cum mistic totul se aliniază,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Suntem balanța sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Egalul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 18
Viziunea mistic mistic s-a făcut,
Un cod etic sfintei noi suflări,
În misticul și sfântul infinit,
Din spiritul cel mistic început.
Vădem dincolo de marea de poveri,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
E marea șansă sfintei noi treziri,
Când mistic mistic totul a sunat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Codul este marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 19
Simțim cum mistic legea ne inundă,
Prin gâtul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O mistică și sfântă marea undă.
Nu mai e viciu-n marea mea onoare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa splendoare.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
În locul unde pacea s-a așezat,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Adevărul este păcii mistic dor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 20
Lumina mistic mistic ne ghidează,
Spre judecata sfintei noi și drepte,
O mistică și sfântă marea treaptă,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
E marea mistic sfintei armonii,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Suntem sentința sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Sentința-i marea sfintei stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Sonetul 21 (Pecetea Scenei 3)
Am încheiat a treia mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Dreptatea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa numire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: SACRIFICIUL ONOAREI (Pacea ca Devotament)
Sonetul 22
Onorăm jertfa sfintei unități,
Ce mistic mistic eul l-a depus,
Sub soarele ce mistic e apus,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea mistic sfintei dăruiri,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată marea pace n-aibă frică,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e pierdere-n marea mea onoare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Jertfa este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 23
Uimirea mistic mistic ne-a învățat,
Că marea mistic pace cere totul,
Să poată mistic sfânt să fie votul,
În misticul său duh am ancorat.
Vădem cum mistic eul se topește,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Nu e regret în marea mea trăire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Dăruirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 24
Suntem devotați sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menținem,
Când marea mistic sfinte o reținem,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de renunț,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic nunț.
Vădem cum mistic pacea se fixează,
Prin mistic sfinte noastre de cedări,
În marea de eterne mistic stări,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Cedarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 25
Esența mistic mistic a cerut,
Onoarea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic început.
Vădem altruismul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e ego-n marea mea onoare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Altruismul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 26
Găsim în mistic sfinte noi dovezi,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În tot ce mistic sfânt tu astăzi crezi.
Vădem pecetea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre multitudini.
Pecetea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 27
Pacea e jertfa sfintei noi mării,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii mistic mării.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
Sub soarele ce mistic ne conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În locul unde tot e fericit.
Suntem eroii sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Eroismul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 28 (Pecetea Scenei 4)
Am încheiat a patra mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Sacrificiul mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa solie,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: NOBLEȚEA SPIRITULUI (Pacea ca Rang)
Sonetul 29
Vorbim în marea sfintei unități,
Cu vocea sfintei noastre noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
În marea sfintei noastre libertăți.
Noblețea este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e vulgar în marea mea vorbire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Noblețea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 30
Uimirea mistic mistic ne ascultă,
Când inima pe mistic mistic cheamă,
Și pacea mistic mistic o bagă-n seamă,
Cu o noblețe care este multă.
Vădem cum mistic rangul se distinge,
Între inimi sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Să poată mistic răul să-l învinge.
Nu e mândrie-n marea mea vorbire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Mărirea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 31
Suntem cavaleri sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o purtăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de cuvânt,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Vădem cum mistic pacea se onorează,
Prin mistic sfinte noastre de dialoguri,
În marea de eterne mistic roguri,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Virtutea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 32
Mesajul mistic mistic a sosit,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem noblețea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e tăcere-n marea mea vestire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Vesta este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 33
Găsim în mistic sfinte noi răspunsuri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic scunsuri.
Vădem chemarea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Răspunsul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 34
Pacea e rangul sfintei noi vorbiri,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
În locul unde tot e fericit.
Suntem oglinda sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Integritatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 35 (Pecetea Scenei 5)
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Noblețea mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa vestire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.
SCENA 6: TRIPLUL IMPACT (Onoarea ca Putere)
Sonetul 36
Simțim impactul sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o lovește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi onori,
Ce mistic mistic ura o zdrobește,
Și marea mistic pace o poftește,
În marea sfintei noastre mistic zori.
Nu e efort în marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Impactul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 37
Uimirea mistic mistic ne ridică,
Să mistic mistic forța o direcția,
Sub unitatea care ne-a direcția,
Să poată pacea mistic n-aibă frică.
Vădem cum mistic spiritul domină,
Într-un asalt al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e barieră-n marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Vigoarea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 38
Suntem forța sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o impunem,
Când marea mistic pace o propunem,
În marea sfintei noastre demnități.
Fiecare mistic sfinte de strigare,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Departe de-ale lumii mistic plângere.
Vădem cum mistic pacea se extinde,
Prin mistic sfinte noastre de victorii,
În marea de eterne mistic glorii,
Ce mistic mistic viața o cuprinde.
Victoria-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 39
Lumina mistic mistic a învins,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În misticul și sfântul foc aprins.
Vădem triumful sfintei unități,
Unde tot pacea mistic o va spune,
O mistică și sfântă marea lume,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e înfrângere-n a mea vedere,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii vechi durere.
Triumful este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 40
Găsim în mistic sfinte noi izbânzi,
Ce mistic mistic viața o restaurează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub marea sfintei noastre mistic blânzi.
Vădem puterea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Puterea este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 41
Vădem onoarea sfintei noi și drepte,
Unde tot mistic pacea se așază,
O mistică și sfântă marea vază,
Sub marea sfintei noastre mistic trepte.
Fiecare mistic sfinte de izbândă,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O mistică și sfântă marea undă.
Suntem stăpâni sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Stăpânirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Impactul mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: ONOAREA TOTALĂ (Sinteza Actului VI)
Sonetul 43
Cinstim acum marea sfintei unități,
Cum mistic mistic totul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Onoarea este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e mândrie-n marea mea mișcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Întregul este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 44
Simțim cum mistic onoarea s-a-mplinit,
Prin spirit sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Suntem blazonul sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e distanță-n marea mea onoare,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Adevărul e sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 45
Uimirea mistic mistic ne-a unit,
În marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În misticul și sfântul infinit.
Vedem cum mistic lumea s-a onorat,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde pacea s-a onorat.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Integritatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 46
Pacea e rangul sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic viața a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e umbră-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Suntem nobilii sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Demnitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 47
Pregătim marea sfintei noi lumini,
Ce Actul Șapte mistic va începe,
Să poată omul mistic să dezlege,
Sub marea sfintei noastre admirații.
Onoarea este gata mistic să fie,
Un mistic blazon sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Nu e oprire-n marea mea onoare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Gloria este sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 48
Uimirea mistic mistic ne-a condus,
La capătul sfintei noi onori,
În marea sfintei noastre rugăciuni,
Sub soarele ce mistic e apus.
Simțim cum mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur spirit ce onorează,
Să zidească marea sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În marea și divina sfintei pace.
Unitatea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Actului VI)
Am încheiat marea sfintei de onori,
În Actul Șase mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Am virtutizat mistic elemente,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre experiențe.
Suntem pregătiți de marea sa mărire,
Ce mistic mistic totul va sfinți,
Și marea mistic pace va zidi,
În marea sfintei noastre admirare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.
PREAMBULUL ACTULUI VII: CELE 22 DE CĂI ALE VICTORIEI
Calea 0: Nebunul (Victoria Deplinătății)
Pășesc în vidul mistic de lumină,
Cu pasul sfintei noastre biruințe,
În marea sfintei noastre noi dorințe,
O stare pură, mistică, divină.
Nu e efort în marea mea victorie,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
În marea sfintei noastre mistic glorie.
Victoria mea e mistică și goală,
Lăsând ca duhul mistic să triumfe,
Departe de-ale lumii mistic zumbe,
Departe de-ale lumii mistic boală.
Pacea e laurul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 1: Magicianul (Victoria Manifestării)
Stăpânesc mistic sfinte de unelte,
Spre unitatea care s-a-mplinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic pelte.
Victoria mea e mistică și iute,
Ce mistic mistic totul a creat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre mistic rute.
Triunf prin mistic sfinte de lumină,
O mistică și sfântă marea sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O stare pură, mistică, divină.
Victoria-i ochiul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 2: Marea Preoteasă (Victoria Relevată)
Dezvălui marea sfintei noi victorii,
Unde tăcerea mistic a învins,
În misticul și sfântul foc aprins,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
E o victorie mistică și lină,
Ce mistic mistic taina o arată,
O mistică și sfântă marea fată,
O stare pură, mistică, divină.
Invoc victoria sfintei unități,
Sub vălul pur al sfintei noi tăceri,
Departe de-ale lumii vechi dureri,
În marea sfintei noastre libertăți.
Triumful e glasul sfintei noi vieți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.

Calea 3: Împărăteasa (Victoria Abundenței)
Serbez belșugul sfintei noi grădini,
Unde victoria mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Victoria mea e mistică și mamă,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub marea sfintei noastre mistic seamă.
Invoc victoria sfintei unități,
Să crească mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Rodul e gestul sfintei biruinți,
Purtat în mistic sfinte de conștiinți.

Calea 4: Împăratul (Victoria Autorității)
Fixez victoria sfintei noi zidiri,
Unde puterea mistic a domnit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Victoria mea e mistică și dreaptă,
Ce ține marea mistică cetate,
În marea sfintei noastre libertate,
O mistică și sfântă nouă treaptă.
Invoc victoria sfintei unități,
Să mistic mistic viața o așeze,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Tronul e gestul sfintei noi stări,
Purtat mistic peste mări și țări.

Calea 5: Hierofantul (Victoria Sfințirii)
Consfințesc mistic sfinte de victorii,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Victoria mea e mistică și sferă,
Ce mistic mistic pacea o explică,
Să poată omul mistic n-aibă frică,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc victoria sfintei unități,
Din spiritul cel mistic emanat,
În locul unde pacea s-a așezat,
În marea sfintei noastre demnități.
Binecuvântarea-i sfintei noi porți,
Ce mistic mistic scoate viața-n morți.

Calea 6: Îndrăgostiții (Victoria Alegerii)
Confirm victoria sfintei noi iubiri,
Unde alegerea mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Victoria mea e mistică și dublă,
Ce mistic mistic pacea o alege,
A sfintei reconstrucții mistică lege,
Sub marea sfintei noastre mistic nublă.
Invoc victoria sfintei unități,
Să mergem mistic peste tot pământul,
Sub acest vechi și mistic legământ,
În marea sfintei noastre libertăți.
Unirea e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 7: Faetonul (Victoria Triumfală)
Conduc triumful sfintei noi victorii,
Spre unitatea care ne așteaptă,
O mistică și sfântă nouă treaptă,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Victoria mea e mistică și iute,
Ce carul mistic mistic îl ghidează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Prin mistic sfinte căile trecute.
Invoc victoria sfintei unități,
Cu forța care mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Triumful e gestul sfintei noi stări,
Purtat mistic peste mări și țări.

Calea 8: Justiția (Victoria Dreptății)
Pecetluiesc victoria sfintei noi dreptăți,
Unde echilibrul mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre libertăți.
Victoria mea e mistică și egală,
Ce mistic mistic pacea o măsoară,
O mistică și sfântă marea seară,
Departe de-ale urii mistic boală.
Invoc victoria sfintei unități,
Ce mistic mistic viața o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e laurul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 9: Pustnicul (Victoria Înțelepciunii)
Ating victoria sfintei introspecții,
În marea sfintei noastre singurătăți,
Zidind în duh a păcii sfinte dăți,
Sub marea sfintei noastre mistic lecții.
Victoria mea e mistică și rară,
Ca marea care mistic se privește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc victoria sfintei unități,
Găsind în mistic marea sa resursă,
Spre marea noastră mistică resursă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 10: Roata Norocului (Victoria Destinului)
Opresc roata sfintei deveniri,
Unde victoria mistic s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Victoria mea e mistică și roată,
Ce mistic mistic timpul îl învârte,
Sub marea sfintei noastre mistic curte,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc victoria sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o aduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
În marea sfintei noastre libertăți.
Centrul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 11: Forța (Victoria Blândeții)
Stăpânesc mistic sfinte de tării,
Ce mistic mistic pacea o vestește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Departe de-ale lumii mistic teorii.
Victoria mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc victoria sfintei unități,
Prin blândețea ce mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Stăpânirea-i sfintei păci izvor,
Ce dă la suflet aripi pentru zbor.

Calea 12: Spânzuratul (Victoria Paradoxală)
Câștig victoria sfintei noi cedări,
Unde acțiunea mistic s-a împlinit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale lumii mistic mări.
Victoria mea e mistică și-ntoarsă,
Ce mistic mistic ego-ul îl lasă,
În marea sfintei noastre mistic casă,
Sub marea sfintei noastre mistic voarsă.
Invoc victoria sfintei unități,
Când tot ce mistic pacea ne blochează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Înălțarea-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 13: Moartea (Victoria Reînvierii)
Triumf asupra sfintei vechi dăți,
Când forma veche mistic s-a topit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Victoria mea e mistică și moarte,
Ce mistic mistic viața o reface,
În marea sfintei noastre mistic pace,
Departe de-ale lumii mistic carte.
Invoc victoria sfintei unități,
Unde betonul mistic s-a mântuit,
În spiritul cel mistic infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Viața e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

Calea 14: Cumpătarea (Victoria Alchimică)
Săvârșesc mistic sfinte de mixturi,
Unde alchimia mistic ne-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
Departe de-ale urii mistic guri.
Victoria mea e mistică și temperă,
Ce mistic mistic apa o transformă,
Sub marea și divina sferă-normă,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc victoria sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Aurul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 15: Diavolul (Victoria Eliberării)
Zdrobesc victoria sfintei noi treziri,
Ce mistic mistic totul a tăiat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Victoria mea e mistică și foc,
Ce mistic mistic umbra o preface,
În marea sfintei noastre mistic pace,
În marea sfintei noastre mistic loc.
Invoc victoria sfintei unități,
Ce scoate mistic viața din mizerie,
Sub marea sfintei noastre mistic serie,
În marea sfintei noastre libertăți.
Lumina-i gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 16: Turnul (Victoria Revelației)
Dărâm victoria sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic cerul îl pogoară,
Sub pacea care mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre libertăți.
Victoria mea e mistică și-naltă,
Ce vede pacea mistic cum apare,
Spre marea și divina sa splendoare,
O mistică și sfântă marea fată.
Invoc victoria sfintei unități,
Lăsând ca cerul mistic să pătrundă,
O mistică și sfântă marea undă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fulgerul e gestul sfintei stări,
Purtat mistic peste mări și țări.

Calea 17: Steaua (Victoria Strălucirii)
Ating victoria sfintei noi speranțe,
Spre viitorul care ne-a zâmbit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rezonanțe.
Victoria mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic viața o răcorește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Sub pacea care mistic vrea s-apară.
Invoc victoria sfintei unități,
Spre marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În marea sfintei noastre libertăți.
Steaua e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 18: Luna (Victoria Visului)
Realizez victoria sfintei noi viziuni,
Unde acțiunea mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Victoria mea e mistică și umbră,
Ce mistic mistic visul îl conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Departe de-ale lumii mistic sumbră.
Invoc victoria sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre libertăți.
Visul e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 19: Soarele (Victoria Radianței)
Radiez victoria sfintei de lumină,
Ce mistic mistic viața ne-o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea și eterna atmosferă.
Victoria mea e mistică și caldă,
Ce mistic mistic ura o gonește,
Și marea mistic pace o vestește,
În marea sfintei noastre mistic scaldă.
Invoc victoria sfintei unități,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În marea sfintei noastre libertăți.
Amiaza e gestul sfintei noi zidiri,
Spre marea sfintei noastre regăsiri.

Calea 20: Judecata (Victoria Reînnoirii)
Ridic victoria sfintei noi treziri,
Unde lucrarea mistic s-a ridicat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Victoria mea e mistică și veste,
Ce mistic mistic viața o ridică,
Să poată pacea mistic să n-aibă frică,
Purtată în ea marea sfintei poveste.
Invoc victoria sfintei unități,
Să scoată mistic viața din morminte,
Sub marea și divina sa cuvinte,
În marea sfintei noastre libertăți.
Trâmbița e gestul sfintei noi stări,
Purtată mistic peste mări și țări.

Calea 21: Lumea (Victoria Totală)
Dansez victoria sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o serbează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre libertăți.
Victoria mea e mistică și sferă,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea și eterna atmosferă.
Invoc victoria sfintei unități,
Sub ochiul mistic ce ne dă povață,
Purtând în el marea sfintei viață,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e gestul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.

ACTUL VII: VALEA VICTORIEI (VARIANTA CORECTATĂ)
SCENA 1: ASALTUL LUMINII (Victoria ca Reușită)
Sonetul 1
Cucerim acum marea sfintei vieți,
Prin asaltul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
E marea șansă sfintei noi victorii,
Ce mistic mistic ura o respinge,
Și pacea mistic mistic o învinge,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Nu e efort în marea mea reușită,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub marea sfintei noastre mistic pită.
Victoria e a păcii pur izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 2
Steagul cel mistic mistic ne adună,
Sub unitatea care ne-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtând în el marea sfintei de lună.
E marea șansă sfintei noi cuceriri,
Când mistic mistic totul s-a onorat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e înfrângere-n a mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Triumful este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 3
Uimirea mistic mistic ne ghidează,
Prin poarta sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Vădem cum mistic victoria se scrie,
În marea mistic sfintei noastre fire,
Spre marea și divina sa unire,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Suntem învingătorii sfintei zidiri,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea de eterne regăsiri.
Izbânda este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 4
Simțim cum mistic victoria ne leagă,
Ca temelie sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce mistic mistic viața o încheagă.
Nu mai e umbră mistic în a noastră,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Ca mistic sfinte marea cea albastră.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Puterea este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 5
Serbăm acum marea sfintei grădini,
Unde victoria mistic a rodit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre mistic crini.
Victoria este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e regret în marea mea victorie,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Vigoarea-i marea sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 6
Uimirea mistic mistic ne conduce,
Spre marea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic cruce.
Vădem cum mistic victoria ne creează,
O mistică și sfântă marea lume,
Unde tot pacea mistic o va spune,
Când viața-n duh mereu ne luminează.
Suntem pilonii sfintei noi zidiri,
Când mistic mistic totul s-a lăsat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea de eterne regăsiri.
Pilonul este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 7 (Pecetea Scenei 1)
Am încheiat prima mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Victoria mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa mărire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 2: COROANA PĂCII (Victoria ca Glorie)
Sonetul 8
Purtăm acum marea sfintei coroane,
A unității sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Peste ai lumii mistic vechi coloane.
E marea șansă sfintei noi măriri,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
În marea de eterne regăsiri.
Nu e mândrie-n marea mea purtare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Coroana este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 9
Uimirea mistic mistic ne-a încoronat,
Cu aurul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem cum mistic cerul se coboară,
În albul pur al sfintei unități,
În marea sfintei noastre demnități,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară.
Nu e pată în marea mea simțire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea sfintei noastre mistic firi.
Gloria este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 10
Suntem regii sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o purtăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de diamant,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic ant.
Vădem cum mistic pacea se distinge,
Prin mistic sfinte noastre de virtuți,
Peste ai lumii mistic vechi muntuți,
Ce mistic mistic viața o va învinge.
Lumina este sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 11
Tronul cel mistic mistic a sfințit,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem originea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e mândrie-n marea mea purtare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Tronul cel sfânt e sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 12
Găsim în mistic sfinte noi măriri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic rimi.
Vădem mărirea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Măreția-i sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 13
Pacea e gloria sfintei noi vieți,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub roua mistic sfintei dimineți.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
În locul unde tot e fericit.
Suntem gloria sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Spiritul e sfintei păci izvor,
Ce dă aripi spre misticul său zbor.

Sonetul 14 (Pecetea Scenei 2)
Am încheiat a doua mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Coroana mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa onoare,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa splendoare.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.
SCENA 3: TRIUMFUL SPIRITULUI (Victoria ca Depășire)
Sonetul 15
Triumful urcă-n marea unitate,
Prin spiritul ce mistic a învins,
În misticul și sfântul foc aprins,
Departe de-ale lumii deșertate.
E marea șansă sfintei noi izbânzi,
Ce mistic mistic ura o topește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Peste ai firii mistic mistic blânzi.
Nu e efort în marea mea urcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Triumful dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 16
Depășim mistic sfinte de hotare,
Sub unitatea care s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
O mistică și sfântă marea stare.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Când mistic mistic totul s-a onorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Nu e barieră-n marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa onoare.
Izbânda dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 17
Uimirea mistic mistic ne ridică,
Dincolo de marea de poveri,
În marea de eterne mistic stări,
Să poată pacea mistic n-aibă frică.
Vădem cum mistic spiritul renaște,
Într-un desen al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Ce sufletul cel mistic îl cunoaște.
Suntem pilonii sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic pacea o proclamă,
Sub marea sfintei noastre mistic seamă,
În marea de eterne regăsiri.
Credința dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 18
Viziunea mistic mistic s-a împlinit,
Prin poarta sfintei noastre biruinți,
Purtată mistic sfinte de conștiinți,
În misticul și sfântul infinit.
Vădem triumful sfintei unități,
Unde tot pacea mistic o va spune,
O mistică și sfântă marea lume,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e eșec în marea mea vedere,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii mistic miere.
Vigoarea dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 19
Simțim cum mistic spiritul transcende,
Peste betonul mistic de demult,
Sub soarele ce mistic e adult,
Ce mistic mistic viața o cuprinde.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Nu e oprire-n marea mea suflare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Prezența dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 20
Lumina mistic mistic a spălat,
Pământul sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Vădem triumful sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre demnități.
Suntem învingătorii sfintei păci,
Ce mistic mistic ura o alungă,
Să poată marea pace să ne-ajungă,
Departe de-ale urii mistic baci.
Triumful dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 21 (Pecetea Scenei 3)
Am încheiat a treia mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Triumful mistic mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 4: PACEA ETERNĂ (Victoria ca Stare)
Sonetul 22
Așezăm acum marea sfintei păci,
Ca stare sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Departe de-ale lumii mistic maci.
E marea șansă sfintei noi odihne,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și marea mistic pace ne privește,
În marea sfintei noastre mistic haine.
Nu e tumult în marea mea prezență,
Ci o liniște mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Liniștea dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 23
Uimirea mistic mistic ne-a fixat,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În misticul său duh am ancorat.
Vădem cum mistic pacea se extinde,
Spre infinitul mistic unității,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
Ce mistic mistic viața o cuprinde.
Nu e distanță-n marea mea lucrare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa splendoare.
Fixarea dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 24
Suntem altarul sfintei unități,
Unde tot pacea mistic o veghează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre demnități.
Fiecare mistic sfinte de secundă,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O mistică și sfântă marea undă.
Vădem eternul mistic cum onorează,
Prin mistic sfinte noastre de virtuți,
Peste ai lumii mistic vechi muntuți,
Ce marea mistic pace o serbează.
Eternul dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 25
Esența mistic mistic a sosit,
În marea sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
În locul unde tot e fericit.
Vădem eternitatea sfintei stări,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea de eterne mistic stări.
Nu e mișcare-n marea mea onoare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Esența dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 26
Găsim în mistic sfinte noi profunzi,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În tot ce mistic sfânt tu ne răspunzi.
Vădem lumina sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Lumina dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 27
Pacea e starea sfintei noi trăiri,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
În locul unde tot e fericit.
Suntem martorii sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea ne dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 28 (Pecetea Scenei 4)
Am încheiat a patra mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Pacea eternă mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 5: UNITATEA ABSOLUTĂ (Victoria ca Unire)
Sonetul 29
Suntem acum marea sfintei unități,
Unde tot mistic mistic s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Victoria este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e separare-n marea mea mișcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Unirea dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 30
Uimirea mistic mistic ne contopește,
Într-o singură sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Și pacea mistic mistic ne privește.
Vădem cum mistic totul s-a legat,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În misticul său duh am ancorat.
Nu e distincție-n marea mea simțire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Contopirea dă aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 31
Suntem sferă sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o emanăm,
Când marea mistic pace o formăm,
În marea sfintei noastre libertăți.
Fiecare mistic sfinte de atom,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Sub marea sfintei noastre mistic om.
Vădem cum mistic pacea se unifică,
Prin mistic sfinte noastre de trăiri,
În marea de eterne regăsiri,
Ce mistic mistic viața o ridică.
Unificarea dă aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 32
Mesajul mistic mistic s-a făcut,
În marea sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic început.
Vădem unirea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e tăcere-n marea mea unire,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa unire.
Mesajul dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 33
Găsim în mistic sfinte noi acorduri,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În marea sfintei noastre mistic norduri.
Vădem unitatea sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Acordul dă acum aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 34
Pacea e rodul sfintei noi uniri,
Ce mistic mistic trupul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea de eterne regăsiri.
Uimirea mistic mistic a zâmbit,
La capătul sfintei noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
În locul unde tot e fericit.
Suntem întregul sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Unitatea dă aripi de zbor,
Spre misticul și sfintele izvor.

Sonetul 35 (Pecetea Scenei 5)
Am încheiat a cincea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Unitatea mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 6: MANIFESTAREA TOTALĂ (Victoria ca Realitate)
Sonetul 36
Manifestăm acum marea lumină,
Prin fapta sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
O stare pură, mistică, divină.
E marea șansă sfintei noi victorii,
Ce mistic mistic ura o exclude,
Și vocea mistic pacea o aude,
În marea sfintei noastre mistic glorii.
Nu e efort în marea manifestare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Lucrarea dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 37
Uimirea mistic mistic ne arată,
Că lumea s-a schimbat prin unitate,
În marea sfintei noastre libertate,
O mistică și sfântă marea fată.
Vădem cum mistic spiritul coboară,
În forme noi ale sfintei zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară.
Nu e barieră-n marea mea zidire,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa unire.
Prezența dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 38
Suntem amprenta sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o fixează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
În marea sfintei noastre demnități.
Fiecare mistic sfinte de structură,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Departe de-ale lumii mistic ură.
Vădem cum mistic pacea se așază,
Prin mistic sfinte noastre de modele,
Sub marea și divina sferă-stele,
Ce viața mistic mistic ne-o veghează.
Modelul dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 39
Lumina mistic mistic a cuprins,
Tot spațiul sfintei noastre noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
În misticul și sfântul foc aprins.
Vădem amprenta sfintei unități,
Unde tot pacea mistic o va spune,
O mistică și sfântă marea lume,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e eclipsă-n marea mea vedere,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Departe de-ale lumii mistic miere.
Vigoarea dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 40
Găsim în mistic sfinte noi dovezi,
Ce mistic mistic viața o compun,
Așa cum mistic pacea o vor spun,
În tot ce mistic sfânt tu astăzi crezi.
Vădem structura sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Esența dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 41
Vădem victoria sfintei noi zidiri,
Unde tot mistic pacea se manifestă,
O mistică și sfântă marea festă,
Sub marea sfintei noastre mistic firi.
Fiecare mistic sfinte de izbândă,
E o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
O mistică și sfântă marea undă.
Suntem făuritori sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menținem,
Când marea mistic pace o reținem,
În marea sfintei noastre libertăți.
Zidirea dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 42 (Pecetea Scenei 6)
Am încheiat a șasea mistică treaptă,
A sfintei noastre mistic noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub unitatea care ne așteaptă.
Manifestarea mistic a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem pregătiți de marea sa unire,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Spre marea și divina sa unire.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

SCENA 7: SINTEZA FINALĂ (Victoria ca Absolut)
Sonetul 43
Cinstim acum marea sfintei unități,
Cum mistic mistic totul a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e marea sfintei noastre stări,
Ce mistic mistic viața o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu e regres în marea mea mișcare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Întregul dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 44
Simțim cum mistic totul s-a-mplinit,
Prin spirit sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Din spiritul cel mistic emanat.
Suntem blazonul sfintei noi cetăți,
Ce mistic mistic pacea o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
În marea sfintei noastre demnități.
Nu e distanță-n marea mea onoare,
Ci o uimire mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Unirea dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 45
Uimirea mistic mistic ne-a unit,
În marea sfintei noastre reconstrucții,
Sub marea sfintei noastre mistic dății,
În misticul și sfântul infinit.
Vedem cum mistic lumea s-a onorat,
Sub ochiul mistic al lui Aton clar,
Transformând mistic divinul său amar,
În locul unde pacea s-a ancorat.
E marea șansă sfintei noi viziuni,
Când mistic mistic totul s-a unit,
În misticul și sfântul infinit,
În marea sfintei noastre rugăciuni.
Spiritul dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 46
Pacea e rangul sfintei noi zidiri,
Ce mistic mistic viața a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtată mistic peste mări și țări.
Nu mai e umbră-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Suntem nobilii sfintei unități,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea sfintei noastre libertăți.
Noblețea dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 47
Am terminat marea sfintei lumini,
Ce mistic mistic pacea o așază,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub marea sfintei noastre admirări.
Victoria este gata mistic să fie,
Un mistic blazon sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Nu e oprire-n marea mea onoare,
Ci o prezență mistică și sferă,
În marea și eterna atmosferă,
Spre marea și divina sa unire.
Victoria dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 48
Uimirea mistic mistic ne-a condus,
La capătul sfintei noi victorii,
În marea sfintei noastre mistic glorii,
Sub soarele ce mistic e apus.
Simțim cum mistic viața s-a fixat,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul și sfântul infinit.
Suntem un singur spirit ce serbează,
Zidirea mistic sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri,
În marea și divina sfintei pace.
Sinteza dă aripi spre mistic zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 49 (Marea Pecete a Epopeii)
Am încheiat marea sfintei de victorii,
În Actul Șapte mistic s-a lucrat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea de eterne regăsiri.
Am terminat marea sfintei epopei,
Ce pacea mistic mistic o secretă,
Sub marea și divina sa rachetă,
Departe de-ale lumii mistic chei.
Suntem acum marea sfintei unități,
Ce mistic mistic totul va sfinți,
Și marea mistic pace va zidi,
În marea sfintei noastre libertăți.
Pacea e rodul sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți.

EPILOG: ÎN CER ȘI PE PĂMÂNT
Sonetul 1: Coborârea Cerului
Coboară cerul sfintei unități,
Pe firea noastră mistic sfințită,
În marea sfintei vieți dăruită,
În vatra sfintei noastre libertăți.
Nu mai e prag între ce e sus,
Și marea noastră mistică țărână,
Căci pacea mistic mistic ne adună,
Sub soarele ce mistic e apus.
E marea șansă sfintei noi vederi,
Ce mistic mistic viața o pătrunde,
O mistică și sfântă marea undă,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Cerul dă aripi sufletului-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 2: Ridicarea Pământului
Pământul urcă-n sfintei mistic stări,
Spre unitatea care-l recunoaște,
În marea mistic pace ce renaște,
Purtată mistic peste mări și țări.
Materia e mistică și sferă,
Ce mistic mistic duhul îl cuprinde,
Și focul mistic sfinte îl aprinde,
În marea și eterna atmosferă.
Nu e distanță-n marea mea suflare,
Ci o prezență mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Spre marea și divina sa splendoare.
Țărâna dă aripi sufletului-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 3: Nunta Alchimică
Se logodește marea sfintei firi,
Cu misticul și sfântul duh de viață,
Sub marea sfintei noastre dimineață,
În marea de eterne regăsiri.
Nu mai sunt două mistic separate,
Ci o singură sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
În marea sfintei noastre demnități.
Vădem cum mistic pacea se cunună,
Prin mistic sfinte noastre de iubiri,
Spre marea sfintei noastre mistic firi,
Purtând în ea marea sfintei de lună.
Nunta ne dă aripi sfinte în zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 4: Oglinda Eternă
Oglinda mistic mistic a lucrat,
Între pământul sfintei unități,
Și marea sfintei noastre libertăți,
În misticul său duh am ancorat.
Ce e în cer e mistic și pe glie,
Sub unitatea care ne-a sfințit,
În misticul și sfântul infinit,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Nu e minciună-n marea reflectare,
Ci un flux mistic sfinte de lumină,
O stare pură, mistică, divină,
Spre marea și divina sa onoare.
Oglinda dă aripi sufletului-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 5: Pacea de Jos
Pacea de jos e mistică și grea,
Ca un fundament sfintei noi cetăți,
În marea sfintei noastre libertăți,
Sub marea sfintei noastre mistic stea.
Ea mistic mistic fapta o conduce,
Spre marea sa divină-ne răscruce,
Și marea mistic pace ne-o aduce,
Sub marea sfintei noastre mistic cruce.
Nu e fărâmă-n marea mea onoare,
Ce mistic mistic nu s-a integrat,
Din spiritul cel mistic emanat,
Spre marea și divina sa splendoare.
Fapta dă aripi sufletului-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 6: Pacea de Sus
Pacea de sus e mistică și sferă,
Ca un tavan al sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
În marea și eterna atmosferă.
Ea mistic mistic mintea o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Și marea mistic pace o vestește,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară.
Nu e gândire-n marea mea prezență,
Ci o vigoare mistică și clară,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
În marea sfintei noastre experiență.
Gândul dă aripi sufletului-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

Sonetul 7: Pecetea Totală
Am unit cerul mistic cu pământul,
În Actul Șapte mistic s-a-mplinit,
În misticul și sfântul infinit,
Sub acest vechi și mistic legământ.
Epopeea e gata mistic să fie,
Un mistic blazon sfintei unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Purtând în ea marea sfintei melodie.
Suntem acum marea sfintei de păci,
Ce mistic mistic totul a sfințit,
În locul unde tot e fericit,
Departe de-ale urii mistic baci.
Pacea e laurul sfintei noi zidiri,
În marea de eterne regăsiri.
POSTLUDIU: GALERIA PERSONAJELOR
1. Simbolul (Piatra de Temelie)
Sunt cel ce poartă marea unitate,
În miezul sfintei noastre noi zidiri,
Sunt matca sfintei mistic regăsiri,
În marea sfintei noastre libertate.
Esența mea e mistică și grea,
Ce mistic mistic viața o susține,
În locul unde totul este bine,
Sub marea sfintei noastre mistic stea.
Nu sunt o umbră, ci un mistic semn,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară,
Purtând în el un mistic sfinte lemn.
Simbolul dă acum aripi de zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

2. Arhitectul (Constructorul Formei)
Am desenat structura sfintei păci,
Cu echerul sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Peste ai lumii mistic vechi copaci.
Viziunea mea e mistică și clară,
Ce mistic mistic forma o așază,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară.
Am pus betonul sfintei noi cetăți,
Din spiritul cel mistic emanat,
În misticul său duh am ancorat,
În marea sfintei noastre demnități.
Designul dă acum aripi de zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

3. Artistul (Modelatorul Frumuseții)
Am pus culoare sfintei unități,
Prin pensula sfintei noastre onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
În marea sfintei noastre libertăți.
Estetica e marea sfintei stări,
Ce mistic mistic sufletul încântă,
Și pacea mistic mistic ne-o cuvântă,
Purtată mistic peste mări și țări.
Am pictat marea sfintei noi vederi,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
O mistică și sfântă primăvară,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Frumosul dă acum aripi de zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

4. Soldatul Păcii (Garantul Siguranței)
Păzesc acum frontiera sfintei păci,
Cu spada sfintei noastre unități,
În marea sfintei noastre libertăți,
Departe de-ale urii mistic baci.
Vigoarea mea e mistică și dreaptă,
Ce mistic mistic răul îl oprește,
Și pacea mistic mistic o păzește,
O mistică și sfântă nouă treaptă.
Sunt scutul sfintei noastre noi onori,
În misticul său duh am ancorat,
Din spiritul cel mistic emanat,
În marea sfintei noastre mistic zori.
Veghea mea dă aripi sfinte-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

5. Profetul (Vestitorul Viitorului)
Am strigat marea sfintei unități,
Când lumea mistic încă nu credea,
Sub marea sfintei noastre mistic stea,
În marea sfintei noastre libertăți.
Cuvântul meu e mistică și veste,
Ce mistic mistic timpul îl străbate,
Să zidească marea noastră libertate,
Purtând în el a păcii sfinte poveste.
Am văzut marea sfintei noi măriri,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară,
În marea de eterne regăsiri.
Vestea mea dă aripi sfinte-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

6. Înțeleptul (Păstrătorul Tainei)
Înțeleg marea sfintei unități,
Prin liniștea sfintei noastre priviri,
În marea de eterne regăsiri,
În marea sfintei noastre libertăți.
Gnoza e marea sfintei noastre stări,
Ce mistic mistic totul armonizează,
Când viața-n duh mereu ne luminează,
Purtată mistic peste mări și țări.
Păstrez secretul sfintei noi vederi,
Ce mistic mistic inima o deschide,
Și poarta mistic mistic o închide,
Departe de-ale lumii vechi dureri.
Taina mea dă aripi sfinte-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

7. Regele (Suveranul Sintezei)
Domnesc în marea sfintei unități,
Sub sceptrul sfintei noastre noi onori,
În marea sfintei noastre mistic zori,
În marea sfintei noastre libertăți.
Coroana este marea sfintei stări,
Ce mistic mistic pacea o menține,
În locul unde totul este bine,
În marea de eterne mistic stări.
Sunt chintesența sfintei noi zidiri,
Ce-n suflet mistic vrea s-apară,
Sub pacea care mistic ne-nconjoară,
În marea de eterne regăsiri.
Tronul meu dă aripi sfinte-n zbor,
Spre sfântul și eternul său izvor.

COR FINAL: TRIUMFUL UNITĂȚII
Sonetul Apoteotic
Suntem cu toții marea unitate,
O singură suflare s-a făcut,
Din spiritul cel mistic început,
În marea sfintei noastre libertate.
Pacea e acum marea sfintei lumi,
Ce mistic mistic totul a cuprins,
În misticul și sfântul foc aprins,
Departe de-ale lumii mistic glumi.
Cântăm triumful sfintei noastre stări,
Ce mistic mistic viața o sfințește,
Și pacea mistic mistic ne privește,
Purtată mistic peste mări și țări.
Unitatea este păcii pur izvor,
Ce ne dă aripi spre eternul zbor.