Lecția egipteană a păcii din Gaza
La Sharm el-Sheikh, sub lumina neiertătoare a soarelui egiptean, liderii lumii s-au adunat pentru a pune în mișcare prima fază a unui acord istoric: un plan de pace menit să închidă, măcar formal, rănile sângerânde ale războiului din Gaza.
Dar în timp ce scena diplomatică își desfășura fastul, Europa părea din nou prinsă între aplauze reținute și tăceri jenante — nelămurită, divizată, mereu gata să plătească nota de plată, dar rareori invitată să comande meniul.
Un continent care se caută pe sine
Războiul Israel–Gaza, prelungit și dureros, a tăiat adânc prin țesutul politic și moral al Uniunii Europene. Țările membre nu au reușit nici să vorbească pe o singură voce, nici să pună în mișcare sancțiunile visate la Bruxelles. De la Paris la Budapesta, de la Berlin la Atena, discursurile s-au ciocnit între ele ca niște ecouri într-o catedrală fără altar comun.
Acum, când Donald Trump — revenit spectaculos în prim-plan — anunță „sfârșitul conflictului” și propune un Consiliu al Păcii pentru administrarea Gazei, Uniunea pare prinsă pe dinafară, privindu-și neputința ca într-o oglindă spartă.
Absența care spune totul
Reprezentantul Europei la reuniune a fost președintele Consiliului European, António Costa — un om cumpătat, dar lipsit de carisma necesară pentru a impune greutate politică. Ursula von der Leyen, cea pe care Trump o numea odinioară „mai puternică decât toți bărbații de la această masă”, lipsea.
Oficial, era într-o vizită în Balcanii de Vest. Neoficial, absența ei a fost interpretată ca o retragere strategică — sau poate ca un semn al unei Europe care nu mai știe exact ce rol joacă în propriile sale povești despre pace.
„Uniunea Europeană este pregătită să sprijine procesul, în special prin consolidarea guvernanței și reformarea Autorității Palestiniene”, a transmis von der Leyen. Un mesaj politicos, dar vag. Un fel de a spune „suntem aici”, fără să mai fie clar dacă cineva ascultă.
Diplomația fragmentată
Planul de pace în 20 de puncte lansat de Trump conturează o structură de guvernare tranzitorie pentru Gaza, supravegheată de o „Junta a Păcii” din care, paradoxal, nicio țară europeană nu are încă loc confirmat.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene s-a grăbit să minimalizeze momentul, spunând că întâlnirea „este în esență una ceremonială”. Dar cine privește fotografia de familie înțelege că nu e deloc așa: Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Pedro Sánchez și Friedrich Merz s-au grăbit să fie acolo — nu pentru Uniune, ci pentru propriile lor capitale.
Europa vorbește în cor, dar fiecare cântă pe vocea lui.
De la arhitect al păcii la finanțator al speranței
Timp de decenii, Uniunea Europeană s-a mândrit cu rolul său de mecena al reconcilierii în Orientul Mijlociu. A turnat bani, a trimis consilieri, a organizat conferințe. Dar astăzi, într-o lume în care Washingtonul reia controlul asupra narațiunii și în care marile puteri își redesenează hărțile de influență, Europa riscă să rămână nu actor, ci contabil.
„Europa va plăti mereu factura”, a spus, cu ironie amară, un diplomat european, „dar alții vor scrie scenariul”.
Scurt pe doi
Digitalul și nervii americani – Comisarul Henna Virkkunen a îndemnat la calm în fața criticilor Washingtonului privind legislația digitală a UE. „Nu e nimic provocator în regulile noastre”, a spus ea, deși cei mai afectați rămân giganții americani ai tehnologiei.
Várhelyi se apără – Comisarul maghiar a respins acuzațiile privind legături cu operațiuni de spionaj la Bruxelles, în perioada în care era diplomat. A discutat duminică cu Ursula von der Leyen pentru a-și „clarifica poziția”.
Provocarea disuasiunii – „Europa e rosă nu de atacuri directe, ci de picăturile continue ale provocării,” scrie analistul Chris Kremidas-Courtney, argumentând că strategia Kremlinului este să tocească voința continentului, până când descurajarea devine o simplă iluzie.
În restul continentului
Lecornu reîncearcă – Premierul francez Sébastien Lecornu și-a anunțat duminică seara a doua încercare de a forma un guvern stabil, cu ochii pe bugetul din 2026.
Presiuni în PPE – Liderul popularilor europeni, Manfred Weber, este criticat de propriii colegi, după ce mai mulți membri francezi ai partidului au sprijinit o moțiune de extremă dreapta împotriva Comisiei.
Tutunul și tentația contrabandei – Un oficial British American Tobacco avertizează că noile taxe europene pe produse din tutun pot alimenta comerțul ilegal: „Chiar și dacă 24 din 25 de containere sunt confiscate, traficanții tot câștigă”.